Spune ce e de spus

Ziarul

Arhiva

Powered By Blogger
toateBlogurile.ro
TRAFIC TRIPUL - Directo Web
   

Inlocuitorul lui Vasile Blaga la conducerea Ministerului de Interne nu este niciunul dintre generalii facuti la apelul de seara de catre Traian Basescu. Mai rau, este unul dintre argatii finului lui Basescu, Gheorghe Falca, primarul Aradului. Noul ministru de interne se numeste, culmea, tot Traian, dar Igas, si a ocupat pana ieri functia de lider al grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Senatul Romaniei. Mutarea in plic a venit de la Palatul Cotroceni, odata cu confirmarea oficiala ca Basescu i-a semnat lui Blaga demisia de la MAI. Basescu i-a dat numele viitorului ministru lui Emil Boc, care a luat act de porunca lui Zeus, insusindu-si-o, facand in asa fel incat sa para ca el a propus acest nume presedintelui.
Si Traian Igas, care numai fata de ministru de interne nu are (vezi foto), a declarat: "Daca nu au alta propunere mai buna, accept". Vai de mama noastra!!!


Demisia lui Vasile Blaga de la conducerea MAI reprezinta asul din maneca lui Traian Basescu pentru a-si pune in functiile cheie oamenii in care are incredere. In Blaga se pare ca nu mai are, asa incat se vor face niscaiva permutari interesante. Astfel, Gabriel Oprea, care detine in acest moment portofoliul Apararii, ar urma, spun surse din cadrul Coalitiei de guvernare, sa preia Ministerul Administratiei si Internelor, renuntand la MApN.
Vacantarea ministeriatului Armatei nu va fi insa o problema, purtandu-se in acest moment negocieri cu Cristian Diaconescu pentru preluarea acestui portofoliu. Insa cea mai surprinzatoare posibilitate reprezinta o posibila nominalizare a primarului sectorului 2, Neculai Ontanu, pentru aceasta functie. Ontanu ar fi dispus, spun sursele citate, sa scoata mana din "cascavalul" de la Sectorul 2 pentru un an, la cererea lui Traian Basescu, pentru ca ulterior sa se avante in lupta pentru cucerirea Primariei Capitalei, la alegerile din anul 2012.

DEMISIA lui Vasile Blaga a venit imediat dupa ce Traian Basescu a cerut arestarea liderilor protestatarilor care l-au apelat pe seful statului cu "javra ordinara". Se pare ca Blaga a fost strans cu usa de catre Roberta Anastase si Emil Boc, in timpul unei intrevederi la Guvern, la sfarsitul saptamanii trecute, sa-si asume responsabilitatea politica in fata lui Traian Basescu. Vasile Blaga a demisionat, pentru ca a refuzat, spun surse, sa execute un ordin criminal prin care sa solicite Jandarmeriei sa foloseasca armamentul din dotare impotriva politistilor carte au manifestat impotriva lui Emil Boc si Traian Basescu. Asa cum anuntam deja, decapitarea Ministerului Administratiei si Internelor a inceput cu ministru Blaga. Urmeaza seful Jandarmeriei Române, Olimpiodor Antonescu, dar si seful IGPR, Petre Toba. Astfel, Basescu pune, in sfarsit, mana si pe structurile Miniterului de Interne, structuri care, de la inceputul primului sau mandat si pana astazi, i-au scapat printre gheare, in ciuda faptului ca MAI i-a fost pus, pentru scurt timp, in primavara anului trecut, la dispozitie de acelasi Gabriel Oprea, partenerul si sfatuitorul de incredere al lui Omar Hayssam.


 Traian Basescu a anuntat, ieri, oficial de la tribuna Administratiei Prezidentiale, ca politistii care au organizat, vineri, un mars "ilegal", dar si jandarmii, care nu au intrervenit pentru ca aceasta manifestatie sa aiba loc, se fac vinovati de savarsirea infractiunii de sumbinarea puterii de stat. Basescu nu a facut aceasta declaratie pentru a-si justifica decizia cu privire la renuntarea la serviciile Jandarmeriei Române si a Politiei Române pe langa Administratia Prezidentiala, ci pentru a se razbuna pe cei care au indraznit sa se ridice impotriva sa.

Ce va urma? Ceva ce nicaieri in lumea civilizata nu s-a intamplat si nu se va intampla vreodata: vom vedea conducerea Ministerului Administratiei si Internelor decapitata, vom vedea destituiri la varful Jandarmeriei si Politiei  Romane, dar si arestarea liderilor politistilor si angajatilor Administratiei Nationale a Penitenciarelor care si-au cerut drepturile in fata unui presedinte care nici macar nu a catadicsit sa le asculte strigatele disperate.  
Potrivit Codului de Procedura Penala, la articolul 223, se arata ce inseamna DENUNTUL PENAL:  "Denuntul este incunostiintarea facuta de catre o persoana fizica sau de catre o persoana juridica despre savarsirea unei infractiuni". Denuntul reprezinta una din formele prin care organul de urmarire penala, recte Parchetul este sesizat, si trebuie sa indeplineasca caracteristicile plangerii penale. O plangere penala, in intelesul Codului de Procedura Penala, poate fi facuta si verbal: "Plangerea este incunostintarea facuta de catre o persoana fizica sau de catre o persoana juridica, referitoare la o vatamare care i s-a cauzat prin infractiune (...) Plangerea facuta oral se consemneaza intr-un proces-verbal de organul care o primeste". Traian Basescu a facut, asadar, un denunt penal in direct la televizor impotriva Politiei si Jandarmeriei pentru infractiunea prevazuta si pedepsita de art. 162 Cod Penal, respectiv de subminarea puterii de stat. Potrivit legii, "Actiunea armata de natura sa slabeasca puterea de stat se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Orice alte actiuni violente savarsite de mai multe persoane impreuna, de natura sa atraga aceleasi urmari, se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi". 
Denuntul facut de la cea mai inalta tribuna a statului este adresat direct Parchetului de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie, competent teritorial si material sa efectueze cercetari intr-o stfel de speta iesita din comun. Codul de procedura penala arata la art.221 referitor la Modurile de Sesizare ca "organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt, ori se sesizeaza din oficiu cand afla pe orice alta cale ca s-a savarsit o infractiune. In cazul in care organul de urmarire penala se sesizeaza din oficiu, incheie un proces-verbal in acest sens". 


Are curaj Iacob sa-i bage dupa gratii pe politisti si jandarmi?

Se poate intelege, astfel, ca Basescu a sesizat-o prin intermediul televizorului pe Laura Codruta Kovesi, sefa parchetului, cu privire la savarsirea infractiunii de subminarea puterii de stat de catre civili (adica de angajatii Ministerului de Interne politisti, angajati ai Ministerului Justitiei - gardieni de penitenciare), dar si militari deopotriva (angajati ai Jandarmeriei Române care ar fi trebuit, in opinia presedintelui sa-i snopeasca in bataie pe politisti si sa-i opreasca prin orice mijloace sa se deplaseze la poarta Palatului Cotroceni. Legea penala arata ca, atunci cand faptele penale sunt savarsite de militari, competenta materiala pentru instrumentarea unei asemenea cauze penale este a Sectiei Parchetelor Militare. Când, insa, fapta penala a fost savarsita de militari si de civili impreuna, competenta materiala revine Parchetului Civil. Asadar, legea o obliga pe Kovesi sa se sesizeze si tot legea o obliga sa repartizeze cauza Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica, condusa de... Marius Iacob. 
Asadar, procurorul care l-a aruncat pe Sorin Ovidiu Vintu in spatele gratiilor, care a dispus neinceperea urmaririi penale impotriva lui Ion Iliescu, cel care a dispus neinceperea urmaririi penale impotriva Elenei Udrea, va trebui sa-i ancheteze pe politisti si pe jandarmi. Raspunderea penala in acest caz revine in primul rand organizatorilor marsului de protest din fata Palatului Controceni, adica liderilor sindicatelor din politie, dar si sefului dispozitivului de jandarmi care a insotit coloana de manifestanti. Urmarirea penala poate incepe, asadar, in personam fata de persoanele in cauza, identificate fiind, dar si in rem impotriva celor cateva mii de participanti la acest mars, pana la identificarea fiecarul om in parte. 
Codul de Procedura Penala prevede ca, in cazul infractiunilor pentru care legea penala prevede pedeapsa inchisorii mai mare de patru ani, organul de urmarire penala poate dispune retinerea invinuitilor pe o perioada de 24 de ore si poate cere instantei de judecata emiterea pe numele lor a unor mandate de arestare preventiva pe o perioada de 29 de zile. Va face oare Marius Iacob acest lucru?


Oricine il jigneste pe Basescu risca dosar penal

Asistam, asadar, la un precedent extrem de periculos pentru democratia si asa subreda care functioneaza in Romania. Daca planul lui Basescu va functiona, atunci ca autoritate de lucru judecat el va functiona pentru toate cazurile in care el, Traian Basescu, va fi jignit de orice cetatean din tara asta. Oricine spune ca Basescu este o javra risca sa fie arestat pentru subminarea puterii de stat. Oare de ce seamana situatia actuala din ce in ce mai tare cu vremurile de trista amintire cand România era condusa de Nicolae Ceausescu? 

P.S.. Decat sa ne intristam, mai bine un filmulet vesel sa vizionam:

16 sept. 2010

Tehnici de manipulare judiciara in cazul Sorin Ovidiu Vintu

Posted by Ion Alexandru

UPDATE - SORIN OVIDIU VINTU, OCTAVIAN TURCAN SI ALEXANDRU STOIAN AU FOST PUSI IN LIBERTATE, MAGISTRATII CARE AU JUDECAT RECURSUL OMULUI DE AFACERI ADMITIND CEREREA DE INLOCUIRE A MASURII ARESTARII PREVENTIVE CU OBLIGAREA DE A NU PARASI LOCALITATEA DE DOMICILIU TIMP DE ZILE. DECIZIA ESTE DEFINITIVA SI VA FI PUSA IN APLICARE DE INDATA. DOI MAGISTRASTI AU VOTAT PENTRU, IAR UN AL TREILEA IMPOTRIVA ELIBERARII CELOR 3.

Ca de fiecare data cand abordez o tema sensibila, fac si in acest caz precizarea ca nu sunt nici de partea lui Sorin Ovidiu Vintu, nici impotriva lui. Insa subiectul este ultramediatizat si, acum , in asteptarea deciziei magistratilor Curtii de Apel Bucuresti, incerc sa deslusesc, impreuna cu voi, daca procedurile in cazul arestarii controversatului om de afaceri au fost sau nu respectate intocmai. Parcurgand legislatia in vigoare, mi-am dat seama ca afacerea este menita sa moara din fasa, iar totul nu este altceva decat un circ mediatic. Vom demonstra, in cele ce urmeaza, ca procurorii care l-au arestat pe Vintu au sarit unele etape procedurale si s-au grabit sa arunce pe piata si in instanta un dosar usor de demontat. Mai mult, vom demonstra ca procurorii puteau, daca vroiau cu adevarat, sa-l infunde bine de tot pe Sorin Ovidiu Vintu si asta numai daca mai aveau putintica rabdare cu derularea unor proceduri judiciare.

Sa o luam cu inceputul si sa vedem unde anume au interpretat putin ciudat procurorii cazul Vintu. Astfel, sa ne intoarcem in anul 2006, cand instanta Tribunalului Municipiului Bucuresti emite o hotarare prin care fostul director al Gelsor, Nicolae Popa, a fost condamnat la o pedeapsa privativa de libertate de 15 ani. In acest dosar, Sorin Ovidiu Vintu nu a suferit nicio condamnare. Ulterior, avocatii lui Nicolae Popa, aflat in “exil” in Indonezia cu mult timp inaintea pronuntarii acestei hotarari, au atacat cu apel decizia Tribunalului Bucuresti la Curtea de Apel Bucuresti si cu recurs la Inalta Curte de casatie si Justitie. In anul 2009, magistratii instantei supreme au mentinut, printr-o Decizie definitiva, Hotararea instantei de fond, adica a Tribunalului Municipiului Bucuresti.
Acum, Sorin Ovidiu Vintu, soferul sau Alexandru Stoian, dar si un asociat al acestuia, Octavian Turcan, sunt cercetati pentru favorizarea infractorului. Adica pentru ca l-au ajutat cu sume de bani trimise, prin intermediul a doua off-shore-uri, in contul unei societati comerciale cu sedioul in Indonezia, la care Nicolae Popa avea acces.
Potrivit normelor legale, infractiunea este o stare de fapt constatata de o instanta de judecata, iar infractorul este acea persoana condamnata definitiv pentru aceasta infractiune. In cazul de fata avem o persoana condamnata definitiv la 15 ani de inchisoare pentru o fapta penala. Insa, pentru a fi mentinuta incadrarea juridica a lui Sorin Ovidiu Vintu pentru favorizarea infractorului, ar fi trebuit ca SOV sa-l favorizeze pe Nicolae Popa in vederea savarsirii infractiunii pentru care a suferit acea condamnare definitiva.

Acuzati de favorizarea unei infractiuni pentru care nu s-a pronuntat nicio instanta

Or, in dosarul in care Sorin Ovidiu Vintu, Alexandru Stoian si Octavian Turcan sunt acuzati de favorizarea infractorului, Nicolae Popa nu este infractor. Pe de o parte pentru ca el are in aceasta cauza doar calitatea de martor si, pe de alta parte, pentru ca Nicolae Popa nu a suferit o condamnare definitiva pentru comiterea infractiunii de sustragere de la executarea pedepsei de 15 ani de inchisoare. Nici macar nu a fost inceputa urmarirea penala impotriva lui pentru o asemenea infractiune.
Dar sa vedem ce spune Art. 264 Cod penal, care stabileste infractiunea de “Favorizarea Infractorului”: “Ajutorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii, pentru a ingreuia sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani”.
S-a stabilit, prin decizia de condamnare a lui Nicolae Popa la 15 ani de inchisoare, ca niciunul dintre cei trei acuzati (Vintu, Stoian si Turcan) nu i-a acordat niciun ajutor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii pentru care Popa a fost condamnat. Cu atat mai mult, asa cum reiese din textrul articolului care incrimineaza infractiunea de favorizarea infractorului, acest ajutor ar fi trebuit dat in timpul savarsirii de catre Popa a infractiunii pentru ingreunarea sau zadarnicirea executarii pedepsei. Acest ajutor a fost dat, asa cum reiese din actele existente la dosar, dupa consumarea savarsirii infractiunii de catre Nicolae Popa. Astfel, se poate vedea ca incadrarea juridica a faptei pentru care sunt cercetati si arestati Vintu, Stoian si Turcan a fost facuta defectuos.
O astfel de incadrare juridica a faptei putea fi facuta numai in cazul in care impotriva lui Nicolae Popa s-ar fi inceput urmarirea penala pentru faptul ca se sustrage executarii mandatului de 15 ani de inchisoare. Si asta numai dupa ce ar fi fost judecat si condamnat definitiv pentru aceasta infractiune. In caz contrar, nu exista infractor si, prin urmare, nu exista favorizator pentru acest infractor.

Cum puteau sa-l infunde procurorii pe Vintu cu adevarat, daca vroiau pe bune

Simplu. Incepand urmarirea penala impotriva lui Nicolae Popa pentru infractiunea de evadare. Astfel, la data de 13 mai a.c., Parlamentrul Romaniei a adoptat Legea nr. 83/2010, pentru modificarea si completarea Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in timpul urmaririi penale. Aceasta Lege, care a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 329 din data de 19 mai 2010, introduce un Articol 741, care spune ca: “Neprezentarea nejustificata a persoanei condamnate la locul de detinere la expirarea perioadei in care s-a aflat legal in libertate si parasirea, fara autorizare, de catre persoana condamnata a locului de munca, aflat in exteriorul locului de detinere, se asimileaza infractiunii de evadare si se pedepseste conform Codului Penal”. Expirarea perioadei  in care s-a aflat legal in libertate Nicolae Popa a fost data la care a fost condamnat definitiv la 15 ani inchisoare, prin Decizia Penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie din anul 2009, prin care a mentinut Sentinta Penala a Tribunalului Bucuresti, pronuntata in anul 2006.
Pentru ca Sorin Ovidiu Vintu, Octavian Turcanu si Alexandru Stoian sa poata fi pusi sub acuzare pentru favorizarea infractorului Nicolae Popa, procurorii trebuiau sa ia act de prevederile acestei legi de care am facut vorbire mai sus si sa se sesizeze din oficiu in raport cu prevederile art. 269 Cod Penal, care reglementeaza si pedepseste infractiunea de evadare. “Evadarea din starea legala de retinere sau de detinere se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani. Daca fapta este savarsita prin folosire de violente, de arme sau de alte instrumente ori de catre doua sau mai multe persoane impreuna, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 8 ani.  Pedeapsa aplicata pentru infractiunea de evadare se adauga la pedeapsa ce se executa, fara a se putea depasi maximul general al inchisorii. Tentativa se pedepseste”. Pentru aceste aspecte procurorii ar fi trebuit sa inceapa urmarirea penala impotriva lui Nicolae Popa. Abia dupa ce o pedeapsa cuprinsa intre 6 luni si 2 ani s-ar fi adaugat pedepsei de 15 ani de inchisoare la care acesta a fost condamnat in anul 2006 de Tribunalul Bucuresti, Nicolae Popa ar fi primit calitatea de infractor care sa poata fi favorizat de catre Sorin Ovidiu Vintu, Alexandru Stoian si Octavian Turcan.
Daca ar fi fost indeplinita aceasta procedura, procurorii aveau posibilitatea sa ii acuze pe cei trei nu doar de favorizarea infractorului, infractiune pedepsita cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani, ci de complicitate la evadare si de inlesnirea evadarii.  Potrivit Art. 26 Cod Penal, Complice este persoana care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Este de asemenea complice persoana care promite, inainte sau in timpul savarsirii faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita”.
La art. 270, Codul Penal incrimineaza si pedepseste infractiunea de “Inlesnirea Evadarii”, care arata ca: “(1) Inlesnirea prin orice mijloace a evadarii se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani, iar daca fapta s-a savarsit de catre o persoana care avea indatorirea de a pazi pe cel care a evadat, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani. (...)  (3)  Inlesnirea evadarii unei persoane retinute, arestate sau condamnate pentru o infractiune pentru care legea prevede o pedeapsa mai mare de 10 ani, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani, iar daca fapta este savarsita de o persoana care avea indatorirea de a pazi pe cel care a evadat, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 12 ani”.  

 Se va fasai, pentru noul Cod Penal va pedepsi favorizarea infractorului cu amenda penala
Cu alte cuvinte, procurorul Marius Iacob, seful Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a inceput urmarirea penala impotriva lui Sorin Ovidiu Vintu, Octavian Turcan si Alexandru Stoian, pentru favorizarea infractorului, care a emis pe numele lor ordonante de retinere pentru 24 de ore si care i-a prezentat instantei de judecata in vederea emiterii mandatelor de arestare preventiva, putea, daca vroia, sa le intocmeasca un dosar penal in care sa fie pedepsiti cu pana la 10 ani de inchisoare.
Ceea ce demonstreaza ca afacerea arestarii lui Vintu nu reprezinta altceva decat un joc mediatic fara finalitate juridica. Este doar un circ, asta pentru ca, daca astazi, Codul penal aflat in vigoare incrimineaza si pedepseste infractiunea de favorizarea infractorului cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani, legea valabina la anul va fi mai putin drastica. Ei bine, noul Cod penal, care se va afla in vigoare la momentul in care Sorin Ovidiu Vintu va fi trimis in judecata pe fond, pedepseste favorizarea infractorului cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau cu amenda. Si infractiunea nu se mai numeste „favorizarea infractorului”, ci „favorizarea faptuitorului”.
“Favorizarea făptuitorului Art. 269. – (1) Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. (2) Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârşită de autor. (3) Favorizarea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte”.

“Puterea” a dezvăluit, în ediţia de ieri, faptul că Poliţia Comunitară a Municipiului Bucureşti, instituţie care îşi concediază aproape jumătate dintre angajaţi ca urmare a aplicării prevederilor OUG 63/2010, a achiziţionat autoturisme Dacia Logan şi Duster în valoare de 3,7 milioane de lei, cu TVA inclus. Societatea care a furnizat, deja, cele 40 de autoturisme contractate, SC Romturingia SRL, cu sediul în Câmpulung Muscel, judeţul Argeş, are sediul în localitatea în care actualul şef al Poliţiei Comunitare Bucureşti, Ion Tincu, a absolvit studiile liceale şi unde a lucrat, în urmă cu 13 ani, ca jurist în cadrul Biroului de Asistenţă Socială al Primăriei Municipiului Câmpulung Muscel.

Societatea care a câştigat, la data de 19 august 2010, licitaţia deschisă organizată de către Poliţia Comunitară a Municipiului Bucureşti pentru achiziţia de vehicule cu destinaţie specială este Romturingia SRL, cu sediul în municipiul Câmpulung Muscel. Firma a luat fiinţă la data de 5 octombrie 1994, având un capital social subscris şi vărsat în valoare de 270.200 de lei şi un aport în natură la capitalul social în valoare de 2.699,96 lei. Potrivit datelor furnizate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, societatea are ca principal obiect de activitate producţia de caroserii pentru autovehicule, fabricarea de remorci şi semiremorci.
Conform aceloraşi date ale Registrului Comerţului, firma are doi asociaţi şi administratori, respectiv Stelian Ion, născut la data de 5 iunie 1957 în localitatea Negreşti, judeţul Argeş, cu o cotă a beneficiilor şi pierderilor de 70%, respectiv Vasilica Ion, născută la data de 16 august 1957, în localitatea Corbeni, judeţul Argeş, cu 30 % cotă din beneficii şi pierderi.
Coincidenţa face ca actualul director general al Poliţiei Comunitare a Municipiului Bucureşti, Ion Tincu, născut la data de 9 august 1972, să fi absolvit, în anul 1990, cursurile Liceului “Negru Vodă” din Câmpulung Muscel, profilul electrotehnică. Mai mult, pe vremea când societatea Romturingia se afla încă la începuturile sale, respectiv în perioada 1995-1997, Ion Tincu a lucrat ca jurist în cadrul Biroului de Asistenţă Socială din subordinea Primăriei Municipiului Câmpulung Muscel, unde se ocupa de efectuarea anchetelor sociale pentru instituirea tutelei, a curatelei, divorţului sau privind ajutorul social, precum şi de analizarea documentelor pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului.

Cât de umflate sunt costurile


Revenind la contractul privind maşinile cu care a fost dotată Poliţia Comunitară din Bucureşti, potrivit informaţiilor oficiale furnizate, luni, de către purtătorul de cuvânt al instituţiei, Răzvan Popa, firma Romturingia a livrat Poliţiei Comunitare a Municipiului Bucureşti 40 de autoturisme, dintre care 20 Dacia Duster şi 20 Dacia Logan MCV. Preţul final al contractului este de 2.998.625 de lei, la care se adaugă TVA, în valoare de 719.670 de lei, rezultând un cost total de 3.718.295 de lei.
Potrivit site-ului oficial al companiei Dacia din Piteşti, un autoturism Logan MCV poate fi achiziţionat cu preţul minim de 37.572 de lei cu TVA inclusă, iar un autoturism Duster poate fi achiziţionat cu preţul minim de 46.489 de lei cu TVA inclusă. Ceea ce înseamnă că, dacă autoritatea contractantă ar fi achiziţionat autoturismele direct de la producător, contractul ar fi valorat minimum 929.780 de lei cu TVA inclusă, adică de patru ori mai puţin decât preţul plătit de Poliţia Comunitară Bucureşti.
Să presupunem însă că autoritatea contractantă ar fi vrut să achiziţioneze cele mai bune modele Logan MCV şi Duster direct de la producător. Potrivit aceluiaşi site oficial al Dacia, preţul cel mai ridicat al unui autoturism Logan MCV este de 56.465 de lei cu TVA inclusă, iar preţul cel mai ridicat al unui autoturism Duster este de 70.050 de lei cu TVA inclusă. În total, cele 20 de Loganuri şi 20 de Duster ar fi costat maximum 2.530.300 de lei cu TVA inclusă, în loc de 3.718.295 de lei.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Comunitare Bucureşti, Răzvan Popa, autoturismele achiziţionate luna trecută sunt dotate cu echipamente speciale, constând în grilaje despărţitoare pentru transportul deţinuţilor, locaşuri speciale pentru cătuşe, staţii de emisie-recepţie, precum şi cu instalaţii luminoase şi acustice de semnalizare. Nici o maşină nu este dotată cu aparat tip radar. Ceea ce înseamnă că numai preţul acestor dotări ar fi costat bugetul Poliţiei Comunitare a Municipiului Bucureşti între 1.187.995 şi 2.784.515 lei. Cu alte cuvinte, fiecare dintre cele 40 de maşini intrate în parcul auto al instituţiei are dotări ce costă între 30.000 şi 70.000 de lei, adică mai mult decât maşina în sine.  

Instituţia a mai cumpărat maşini în 2007

Tot Răzvan Popa ne-a declarat, legat de oportunitatea acestei achiziţii, că, înaintea perfectării acestui contract cu societatea Romturingia SRL din Câmpulung Muscel, parcul auto al Poliţiei Comunitare a Municipiului Bucureşti deţinea 17 autoturisme, din care funcţionale mai sunt doat 9 maşini. Asta, în condiţiile în care Poliţia Comunitară a Municipiului Bucureşti a achiziţionat autoturisme abia acum 3 ani, potrivit site-ului SEAP, prin licitaţie publică. O fi vorbe de cele despre care vorbeşte Răzvan Popa?
Astfel, la data de 15 octombrie 2007, Poliţia Comunitară a Municipiului Bucureşti a încheiat trei contracte pentru achiziţionarea de autoturisme. Un prim lot a fost atribuit societăţii SC Eurocar Service SRL, cu sediul în Bucureşti, care a primit un contract în valoare de 88.821 de lei fără TVA. Un al doilea lor a fost atribuit firmei SC Hyundai Motor SRL, cu sediul în Bucureşti, care a primit un contract în valoare de 59.993 de lei fără TVA, în timp ce societatea SC Porsche Inter Auto România SRL, cu sediul în Voluntari, judeţul Ilfov, a primit din partea Poliţiei Comunitare a Municipiului Bucureşti un contract în valoare de 78.040 de lei fără TVA. Per total, numai în anul 2007, instituţia aflată în subordinea Primăriei Capitalei a cheltuit pentru dotarea propriului parcu auto suma de 269.856,26 lei cu TVA inclusă, la nivelul preţurilor de piaţă de atunci. Potrivit uzanţelor, contractul încheiat cu firmele în cauză ar trebui să conţină şi garanţia autoturismelor furnizate care, fiind vorba de vehicule cu destinaţie specială, în mod normal, ar trebui să aibă o perioadă de valabilitate mai mare de trei ani.

Poliţia Comunitară rămâne fără jumătate dintre angajaţi
 
Reamintim că achiziţia celor 40 de vehicule cu destinaţie specială făcută a fost făcută de Poliţia Comunitară a Municipiului Bucureşti la data de 19 august 2010. Asta, în condiţiile în care, în cadrul şedinţei din data de 6 august 2010, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a adoptat Hotărârea cu numărul 176 prin care au fost aprobate structura organizatorică, numărul total de posturi, statul de funcţii şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Poliţiei Comunitare a Municipiului Bucureşti, potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006, privind finanţele publice locale.  Prin acesastă hotărâre, consilierii generali au decis ca din cele 1.087 de posturi existente la nivelul Poliţiei Comunitare a Municipiului Bucureşti (din care erau ocupate efectiv 708 posturi), să mai rămână doar 398 de posturi. Din acestea, 90 de posturi vor fi ocupate de personal TESA, doar 300 de angajaţi urmând să lucreze în operativ.

Ia uite ce inregisrare misto a scapat pe net:





In discutie este liberalul Mihai Balasescu, nasul fiului lui Ludovic Orban, si o doamna. De fapt, prin limbajul utilizat, cei doi nu au nicio legatura cu termenul de domn sau doamna, dar continutul este extrem de interesant. Femeia il acuza pe barbat de infidelitati multiple, pe la Timisoara, pe la Satu Mare si prin mai multe locuri. Omul recunoaste ca este mai curios din fire, atat de curios incat nu neaga ca ar fi intretinut relatii sexuale cu o amanta chiar pe canapeaua din biroul presedintelui Partidului National Liberal, Crin Antonescu. A subliniat chiar ca nu ii este rusine ca a facut treaba asta. Comentariile sunt de prisos.

28 iul. 2010

Ce se naste din pisica... oase roade!!!

Posted by Ion Alexandru

Minune sau ...ciudăţenie a naturii într-un sătuc din Georgia. O pisică a născut un căţeluş.

Scandalul în care este implicat realizatorul tv Cristian Tabără a pornit, pe data de 17 iulie 2010, când fiica fostei sale iubite s-a prezentat la Secţia 9 Poliţie, povestindu-le poliţiştilor că, în urmă cu un an, a fost supusă de acesta unui tratament indecent. Minora, în vârstă de 12 ani, a pretins, spun surse judiciare, că fostul iubit al mamei sale a atins-o, cu un an în urmă, în zona intimă.
Poliţiştii au luat act de aceste declaraţii şi au sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, care şi-a declinat competenţa în favoarea Parchetului Tribunalului Bucureşti, având în vedere că speţa în sine implică o persoană care nu a împlinit încă vârsta de 18 ani. Secţia de Supraveghere a respectivei unităţi de Parchet a fost interpelată de către Secţia 9 Poliţie, în vederea obţinerii unui număr unic de dosar, pentru a putea fi demarate cercetări în cauză. Investigaţiile în acest caz se află în faza cercetărilor preliminarii şi a actelor premergătoare, însă la Secţia 9 Poliţie aşa-zisa parte vătămată nu a depus nici o plângere împotriva lui Cristian Tabără. De altfel, potrivit surselor judiciare contactate de reporterii ziarului “Puterea”, la secţia de poliţie s-a prezentat, câteva zile mai târziu, mama minorei în cauză care a retractat cele relatate de fiica sa iniţial.

Dosarul nu există la Parchetul Sectorului 2
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie infirmă, prin intermediul unui comunicat de presă, faptul că pe rolul Parchetului Judecătoriei Sectorului 2 s-ar afla în lucru un dosar penal, privind tentativa de viol, avându-l ca învinuit pe Cristain Tabără. “Purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 2 nu a confirmat existenţa pe rolul acestei unităţi de Parchet a respectivei cauze, întrucât nu a fost înregistrată această cauză la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2, iar la numărul de dosar indicat în articolul de presă figurează o altă cauză având alt obiect şi alte părţi”, se precizează în comunicatul Parchetului General, ca urmare a apariţiei în presă a informaţiei în cauză.
Potrivit aceluiaşi comunicat, „în legătură cu plângerea prealabilă trebuie reţinut că, potrivit normelor procesual penale, aceasta reprezintă o manifestare de voinţă a unei persoane de a încunoştinţa organele judiciare cu privire la aspecte pentru care solicită să fie efectuate cercetări. Definiţiile date termenilor şi conceptelor în cuprinsul normelor procesual penale constituie aspecte ce trebuie avute în vedere la descrierea unei situaţii de fapt. Prin urmare, existenţa unei plângeri nu echivalează cu existenţa infracţiunii reclamate de persoana care a sesizat organele judiciare. Scopul actelor premergătoare este, potrivit normelor procesual penale, tocmai stabilirea existenţei sau inexistenţei aspectelor pentru care o persoană a sesizat organele judiciare”.

Pentru ca Procuratura si Politia tin secreta identitatea barbatului care a postat pe Internet anuntul "Vând Furadan", care a condus, in cele din urma, la intrarea pesticidului in posesia cântaretei Madalina Manole, am hotarât sa fac pe cont propriu o mica investigatie. Am spus, cine stie? Poate ca am ceva noroc. Daca am avut sau nu, ramane sa stabiliti voi.

1) Astfel, am dat cautare pe Internet pentru ca sa gasesc anunturile care sa contina sintagma "Vând Furadan". Am gasit un milion de astfel de anunturi, insa unul dintre ele mi-a atras in mod deosebit atentia.

[pesticide-erbicide] [ anunturi agricole din Timis]
Data: 2010-03-26

vand furadan

Vand FURADAN,import serbia,an recipiente de 1 litru,foarte concentrat. Pret 200ron~ 1L
telefon: 0768XXXXXX
e-mail: sorincristian@rocketmail.com

Am trecut sum "X"-uri numarul intreg de telefon, deoarece nu vreau sa fiu acuzat ca sunt autor moral al linsajului public la care va fi supus bietul om.



2) Pe un alt forum, craiovean de aceasta data, apare acelasi anunt postat de utilizatorul ce are un ID Sorinsan. Anuntul a fost postat la data de 26 martie 2010, dar a fost accesat ultima data de catre proprietar la data de 12 iulie 2010. Aceasta data este aceeasi cu cea in care Berta Adriana Slav, prietena Madalinei Manole, angajata a Directiei Generale a Finantelor Publice Ilfov, i-a procurat cantaretei respectiva substanta. Cercul incepe sa se stranga.

3) ID-ul Sorinsan corespondeaza pe retelele de socializare cu o persoana care se numeste Sorin Cristian Cârdas, din Timisoara. De altfel, mai mule anunturi care sunt insotite de acelasi numar de telefon arata ca persoana in cauza vinde nu numai Furadan, dar si masini importate din Italia, la mâna a doua, neinmatriculate in România.

4) Sunt contrariat. Din presa aflu ca pe surse judiciare din Parchet barbatul care a vândut Furadan-ul ucigas este un comerciant din Cluj. Mai mult, aflu ca Politia Cluj Napoca a initiat o ampla campanie de scotocire a locatiilor  unde barbatul s-ar putea afla si desfasura activitatea ilegala. Sun un prieten, care imi atrage in mod deosebit atentia ca actiunea si anuntul care fac referire la Cluj sunt doar aberatii, ca sa tina departe presa de adevarata identitate a barbatului.

5) Prietenul imi spune ca barbatul cautat nu este din Cluj, ci din Timisoara.  Mi se ravaseste intregul sistem de valori... Mai imi spune ca omul a plecat deja in Serbia, inca de miercuri. Simt ca ma ia cu rece pe sira spinarii. De la Parchet am aflat ca procurorii au instituit pe numele lui masura darii in consemn la frontiera abia joi, adica la o zi de cand omul o stersese din România.

6) Ma adun un pic si imi revin din socul informational. Coroborez informatiile si ajung la concluzia ca este vorba despre una si aceeasi persoana. Dar cum dracu' sa dovedesc asta? Mai sun un prieten care ma lumineaza. Miercuri, un barbat pe nume Sorin Cârdas, care locuieste in Timisoara, a fost dat in consemn la frontiera. A dracului coincidenta!!! Adica Sorin Cârdas apare la toate punctele de trecere a frontierei din România ca dat in consemn la frontiera. Tare, nu?

Nu ma laud ca am reusit sa aflu ceva care, de altfel, l-ar fi putut afla oricine. Pe mine ma contrariaza insa schema facuta de anchetatori, prin care sa puna presa pe piste false. Asta face parte dintr-un joc de-a soarecele si pisica, in care pisica de multe ori este autoritatea. Acum, insa, pisica a fost prinsa cu botul in acvariul cu pesti.

20 iul. 2010

Nu mai pot cu Madalina Manole!!!!

Posted by Ion Alexandru

Observ cu regret ca România nu se dezminte nici cu ocazia decesului cântaretei Madalina Manole. Ancheta penala s-a finalizat, s-a stabilit ca s-a sinucis. Acum, deh, ca asa ii sade bine poporului român consumator de nopti oteviste, urmeaza asa-zisul dosar de presa. Adica scandalul public, mahalagismul, intrarea cu bocancii plini de noroi in viata familiei si construirea premiselor unei copilarii terminate inainte sa inceapa pentru copilul Madalinei. Bârfa e principala indeletnicire a românului, care, desi e mort de foame, desi nu are serviciu, desi nu are cu ce sa-si plateasca intretinerea, e mai interesat de ce va face familia Madalinei cu averea artistei.

Averea Madalinei Manole. Asta este subiectul de discutie la ordinea zilei. Ca jurnalist, consider ca interesul public pe acest caz a fost reprezentat de ceea ce s-a intamplat in noaptea de 13 spre 14 iulie 2010, cand artista a decedat. Asta este stirea de interes public. Daca s-a sinucis sau daca a  fost omorâta. Odata elucidata cauza penala, intersul public se opreste aici. Ce se intâmpla in familia sotului, a parintilor, ce urmeaza sa se intample cu averea artistei, acestea sunt aspecte care exced, dupa opinia mea, interesului public, reprezentând doar o afacere privata a apartinatorilor decedatei.

Ma intriga specula, lipsa de bun simt si ipocrizia asa-zisilor jurnalisti care mai activeaza pe piata româneasca. Ei sunt in cautarea de stiri senzationale despre... nimic. Cu ce il poate incalzi pe contribuabilul la bugetul de stat cine si in ce conditii va administra averea Madalinei Manole? In mod cert, cu nimic. Este doar o curiozitate morbida, alimentata de nevoia poporului care se hraneste cu malele si telenovele ieftine (scuzati pleonasmul) de a vedea sânge pe toti peretii. "Sa-i ia copilul! Sa-l lase-n curu' gol pe barba-su". Asta vor sa vada. De ce? Simplu! Sa moara capra vecinului, ca asta este tot ce ne-a mai ramas pe lumea asta.

Pentru cei care sunt, insa, curiosi care va fi destinul averii artistei, ii indemn, fara prietenie sau consideratie, sa puna mâna pe carte. Adica nu sa se apuce de citit romane sau drame ieftine despre cine cu cine si-o trage sau cine cu cine nu si-o trage, ci pe lectura care conteaza cu adevarat in viata. Adica, puneti mâna si cititi Codul Civil, Titlul I, incepând cu art. 45, Codul Familiei, incepând cu Titlul II, si Legea 319/1994 privind dreptul de mostenire al sotului supravietuitor. Daca va e greu, atunci nu va ramane decat sa ascultati un slagar al lui Guta si sa zapp-ati pe OTV, sau pe Etno TV. Poate veti gasi raspunsul intrebarii universale acolo. O zi buna.

Personal, marturisesc ca habar n-am cine e Madalina Manole. N-am auzit de ea in viata mea, pana in urma cu câteva zile, când toata presa a anuntat, cu o consecventa ce m-a scos din minti, vestea mortii ei. Dar nu e important daca eu stiu cine e sau nu. Eu sunt metalist si nu ascult decat metale grele. Lasând, insa, la o parte cunostintele mele de cultura muzicala româneasca, nu putem trece cu vederea anumite aspecte legate de asa-zisul mister care "invaluie" tragicul eveniment.


O persoana s-a sinucis, ingurgitând Furadan. Asta e toata stirea. Insa nu e suficienta pentru bolnavii de scenarita cronica. Populatia vrea sa vada neaparat sânge. "Sigur Madalina nu s-a sinucis! Ea a fost omorâta", este opinia generala incetatenita in ultimele doua zile. Numai ca datele anchetei criminalistice efectuate in cazul acestei morti suspecte arata clar ca este vorba despre o banala sinucidere.
Cercetarea la fata locului a aratat clar ca Magdalena Anca Mircea, fosta Manole, a murit dupa ce a baut o cantitate cuprinsa intre 100 si 200 de mililitri de Furadan, o substanta chimica extrem de toxica. Numai 1 mililitru consumat reprezinta o doza letala pentru om. Presa scrie multe, dupa ureche. Cert este ca respectiva substanta se afla intr-un recipient cu volumul de un litru, iar anchetatorii au precizat clar ca in respectivul recipient se mai afla, la momentul ridicarii lui ca proba in dosarul instituit la nivelul Parchetului Tribunalului Bucuresti, o cantitate de 750 mililitri. Asadar, Madalina putea consuma de la un miligram, pana la maximum 250  de miligrame de substanta din respectivul recipient.
Furadan-ul nu este o substanta propriu-zis lichida, ci este intr-o stare semisolida, ca un fel de smântâna groasa. Este imposibil de baut, ci mai degraba poate fi mâncat, si asta numai diluata cu apa. De ce consider ca este necesar de subliniat acest element? Pentru ca unii spun ca cineva i-ar fi putut ingera cu forta Furadan-ul pe gât Madalinei, afacerea fiind, de fapt, un omor. Fals si imposibil de efectuat practic. Anchetatorii au analizat, ce e drept, si un pahar gasit in baia locuintei artistei. Presa spunea ca Madalina ar fi baut doua pahare de Furadan. Poate daca avea volumul unui elefant, stomacul unui crocodil si digestia unui sarpe ar fi putut face asta. Explicatia logica a prezentei acelui pahar este aceea ca paharul era unul de baie, folosit la clatitul gurii dupa ce locatarii acelei case se spala pe dinti. La autopsie, s-a descoperit in interiorul stomacului sinucigasei o cantitate de 400 de mililitri de substanta toxica de culoare roz. Asta nu inseamna ca Madalina a consumat 400 de mililitri de Furadan, ci ca stomacul ei continea o combinatie de Furadan cu apa. Acest amanunt denota faptul ca atât apa, cât si substanta toxica au fost ingerate de Madalina Manole voit, neexistând premisele unei ingerari fortate de catre o terta persoana.
Explicatiile sunt simple. Daca Madalina Manole ar fi fost victima unei infractiuni de omor, atunci la necropsie, dar chiar si la examinarea medico-legala externa a cadavrului, corpul artistei ar fi trebuit sa prezinte urme de violenta. Practica criminalistica impune prelevarea de tesut si probe biologice de sub unghii, din par, se fac analize epiteliale pentru a identifica urme de compresie mecanica. Ceea ce in cazul de fata nu au fost identificate. Excluzând ideea ca cineva i-ar fi ingerat cu forta in cavitatea bucala respectiva substanta, obligând victima sa o si inghita, asta in timp ce artista era constienta, se banuieste (de catre pitziponcii din România), ca Madalina a fost lovita in cap. Apoi ca un agresor (pe care pitziponcii despre care vorbeam mai sus l-au si identificat in persoana sotului ei) ar fi profitat de starea de lesin a Madalinei, turnându-i pe gât respectiva substanta. Imposibil, pentru ca substanta combinata cu apa a ajuns in stomacul victimei, ceea e este imposibil daca victima este inconstienta.

Voma spasmica, reactie fireasca

Prezenta substantei toxice in cavitatea bucala a victimei, dupa decesul acesteia, când anchetatorii au ajuns la locuinta sotilor Mircea, din Otopeni, are si ea o explicatie foarte simpla. Anume, nu era o urma de ingerare a substantei otravitoare, ci o reactie fireasca de spasm, artista vomând o parte din combinatia mortala consumata inainte de a deceda. Urme de voma au fost identificate cu ocazia cercetarii criminalistice la fata locului.
Cât priveste lovitura la cap, care reprezinta pentru aceiasi pitziponci, proba exercitarii unei agresiuni externe asupra Madalinei, aceasta reprezinta o contuzie craniana, dispusa pe peretele exterior al cutiei craniene, in spate, ca urmare a starii de inconstienta instaurata asupra sistemului nervos al Madalinei la scurt timp dupa ce a consumat respectiva substanta. Ea apucase sa iasa din baie si se indrepta pe holul baii, catre living. Prabusirea mecanica a corpului a fost una dinainte catre inapoi, ce  a facut ca impactul cu solul sa se faca de la o inaltime de peste un metru, primul punct al corpului care a atins gresia fiind capul. Este foarte posibil ca inconstienta (lesinul) totala sa se fi instituit in urma acestei lovituri involuntare cauzata de precipitarea corpului pe spate de la o inaltime de peste un metru (inaltimea cazaturii fiind direct proportionala cu inaltimea corpului Madalinei Manole). Atât examinarea medico-legala externa, cât si raportul de necropsie indica faptul ca lovitura de la cap nu i-ar fi putut pune victimei viata in primejdie.

Madalina a ingerat substanta dupa ora 5.00

Datele orare, dar si indiciile medicale, arata ca Madalina Manole s-a sinucis dupa ora 5 dimineata. Acest fapt este confirmat de declaratia sotului, data in fata anchetatorilor, dar si de raportul medical intocmit de medicii Ambulantei care a sosit la fata locului la ora 6.01. Sotul Madalinei a precizat ca au ajuns acasa, cu o seara inainte, si ca au ciocnit un pahar in cinstea zilei ei de nastere. La ora 1.00, barbatul isi aminteste ca a plecat, impreuna cu sotia sa la culcare, in dormitorul situat la etajul locuintei din Otopeni. Omul stia ca totul e in regula. Tot din suplimentul de declaratie luat la Parchet, barbatul isi aminteste ca, undeva dupa ora 3.00, s-a trezit intamplator, observând ca sotia sa nu se mai afla in pat. A crezut ca femeia s-a dus la toaleta (situata la parterul locuintei), si a adormit la loc. S-a mai trezit abia la 5.30, observând si de aceasta data ca sotia lipseste din dormitorul conjugal. Atunci a strigat-o si, vazând ca nu-i raspunde, si-a tras omul ceva pe el de imbracat si a coborât sa vada unde e nevasta-sa. A gasit-o in holul de la baie, inconstienta, cazuta pe jos. A incercat sa o trezeasca. N-a reusit. Ea inca traia, deci. La ora 5.37 sotul a apelat Serviciul Unic de Urgenta 112, anuntând dispecerul de serviciu ca sotia se simte foarte rau, ca a luat o substanta. De de a spus asta? pentru ca lânga ea se afla flaconul de Furadan. La ora 6.01 a sosit Ambulanta. Medicul si asistentul au incercat s-o resusciteze. E logic ca femeia era inca in viata, pentru ca niciun medic sanatos la cap nu ar incerca sa resusciteze un mort. La ora 6.15 medicul a constatat decesul. Toate aceste indicii conducv spre ipoteza ca Madalina Manole a ingerat Furadan cu apa cel mai devreme la ora 5.00, iar ca substanta toxica nu putea sa fi fost consumata in cantitate mai mare de 100 de miligrame. Daca ar fi baut 400 de miligrame, cum se spune in folclorul românesc alimentat febril de pitziponcii despre care vorbeam mai sus, Madalina trebuia sa fie moarta inca de la ora 5 si cateva minute. 

Mesajul. N-a mai apucat sa-l transmita

Ora scrierii SMS-ului despre care se fac, de asemenea, tot felul de speculatii, nu reprezinta ora la care Madalina Manole s-a otravit, ci doar indiciul cu privire la ora la care artista a luat decizia de a se sinucide. Mesajul text, salvat in draft-ul telefonului ei mobil la ora 2.00, arata ca Madalina a asteptat ca sotul ei sa adoarma. Apoi s-a asigurat ca soacra, care se afla de asemenea in imobil, doarme si ea. Nu a scris un bilet, asa cum practica majoritatea sinucigasilor, din motive de protectie. Daca ar fi cautat o foaie de hârtie si un pix, ar fi facut zgomot. Ar fi trebuit sa aprinda lumina. Telefonul mobil era cel mai rapid si sigur mijloc de a lasa posteritatii ultimele gânduri. telefonul mobil are propria lumina. 
A scris mesajul, cel mai probabil in momentul in care decizia ei de a-si suprima viata era luata cu hotarâre de 100%.  Când a terminat de scris, hotarârea a mai palit. Insa nu suficient de mult pentru a renunta de tot la nefasta decizie. A hotarât sa transmita mesajul abia dupa ce totul va fi ireversibil. Trei ore mai târziu, dupa ce, cel mai probabil, a dus o lupta imposibil de imaginat si de descris cu propria-i constiinta, a ingerat substanta, apoi a intentionat sa trimeata mesajul. N-a mai apucat, pentru ca a lesinat si s-a lovit la cap.

P.S. Lasati-l in pace pe sot

Scenarita este boala cea mai cumplita de care sufera poporul român. O boala care, din pacate, afecteaza sanatatea populatiei per ansamblu. Madalina Manole s-a sinucis. Madalina Manole a ales sa nu mai traiasca intr-o astfel de viata care, probabil, nu i-a oferit ceea ce cu siguranta ar fi meritat. E decizia ei, pe care, fie ca ne convine, fie ca nu, trebuie sa i-o respectam. Aviz celor care condamna gestul ei, pe de o parte, dar si celor care cauta sa demonstreze ca moartea Madalinei nu a fost un ultim gest al ei de vointa. I-as sfatui pe cei care fac parte din categoriile de mai sus sa isi analizeze propriile vieti, propriile destine si sa se lase de meseria de bârfitori. Aruncarea cu noroi, in mod nejustificat, asupra sotului (un om distrus la acest moment si care cu greu va reusi sa se mai ridice vreodata de josul unde a fost trântit de moartea celei pe care a iubit-o) reprezinta cea mai crasa speta de ipocrizie. Lasati-l in pace sa isi ingroape nevasta. Si lasati-l sa-si creasca copilul care i-a ramas doar in grija lui.

“Puterea” vă prezintă în exclusivitate filmul complet al evenimentelor produse în timpul tragediei aviatice de pe aerodromul din Tuzla. Surse judiciare din cadrul anchetatorilor care instrumentează dosarul au precizat că, în acest moment, sunt trei variante posibile pe care se desfăşoară cercetări de specialitate.

TREI IPOTEZE DE LUCRU
Astfel, prima ipoteză, şi care are o probabilitate de 50% să fie cea reală, este o defecţiune tehnică survenită la motorul aparatului de zbor Antonov 2. “Este vorba despre o posibilă defecţiune, în sensul că motorul s-ar fi putut opri literalmente în aer. În urma cercetărilor preliminare derulate, am stabilit cu certitudine că nu a existat nici o explozie la motor, iar aparatul de zbor nu a suferit nici un incendiu în timp ce se afla în aer. Focul a izbucnit după impactul cu solul”, au precizat susele citate.
A doua ipoteză de lucru, care are, de asemenea, o probabilitate de 50 la sută să fie cea reală, este o eroare de pilotaj. “Ne referim aici la executarea unei manevre greşite, urmată de intrarea în balans a aparatului de zbor şi de imposibilitatea pilotului de a mai redresa avionul”, au adăugat anchetatorii, în exclusivitate pentru ziarul “Puterea”.
O a treia ipoteză de lucru este aceea ca dezechilibrarea avionului să fi fost cauzată de o pală puternică de vânt. “Condiţiile atmosferice pot fi o altă cauză. O puternică pală de vânt ar fi fi putut, de asemenea, dezechilibra avionul şi, după intrarea în balans, să facă imposibilă manevrarea şi redresarea avionului”. Potrivit anchetatorilor, această ipoteză are cele mai puţine şanse de probabilitate, însă se aşteaptă încă raportul complet care urmează să fie înaintat procurorilor de către Institutul Naţional de Meteorologie. 

AVIONUL S-A PRĂBUŞIT ORIZONTAL
Avionul Antonov 2 a decolat, ridicându-se în aer şi parcurgând o distanţă de maxim 100 de metri, atingând o înălţime cuprinsă între 30 şi 60 de metri. Anchetatorilor le-a fost imposibil să stabilească cu exactitate înălţimea de la care avionul a căzut la sol. Cert este că înălţimea nu putea fi mai mare de 60 de metri, având în vedere faptul că, în urma impactului cu pământul, aparatul a rămas oarecum întreg, el nefiind făcut “bucăţi”.
Avionul a căzut, după intrarea în balans, efectiv orizontal, ca şi cum ai arunca o bucată de lemn de la etaj. Abia după impactul cu solul, din rezervoarele prevăzute în aripi s-a scurs combustibil care s-a inflamat, producând un incendiu violent care a cuprins întreaga suprafaţă intrerioară a avionului. De altfel, la impactul cu solul, uşa avionului şi geamul din cabina piloţilor au sărit, efectiv, din balamale, susţin sursele citate. O discuţie purtată între membrii echipajului şi turnul de control al aeroportului este puţin probabilă, spun anchetatorii, întrucât totul s-a petrecut într-un timp extrem de scurt.

UNUL DINTRE SUPRAVIEŢUITORI ŞI LAVINIA GUIŢĂ FIGURAU CA PILOŢI
Potrivit documentelor transmise de Ministerul Apărării Naţionale anchetatorilor de la Secţia Parchetelor Militare, pe foaia de misiune din data de 5 iulie 2010, apăreau la bordul avionului 14 militari, dintre care trei piloţi şi 11 paraşutişti. Unul dintre piloţi era folosit ca rezervă, însă potrivit foii de misiune, aparatul a fost, teoretic, pilotat de către  căpitanul Daniel Bâlsanu, unul dintre cei doi supravieţuitori ai tragediei aviatice, şi de către locotenentul Lavinia Guiţă, singura femeie aflată la bordul aparatului şi care, din nefericire, şi-a găsit moartea în accident. Totuşi, anchetatorii nu exclud posibilitatea ca efectiv la manşă să se fi aflat chiar comandorul Nicolae Jianu, comandantul Şcolii de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene “Aurel Vlaicu” din Boboc.
“Este imposibil să stabilim din cercetarea la faţa locului cine a pilotat de facto avionul. Poziţia victimelor este nerelevantă, Toate cele 10 persoane extrase din interiorul avionului se aflau grămadă una peste alta, toate carbonizate”, au precizat anchetatorii.

 FEMEIA PILOT A SĂRIT PRIN GEAM ŞI A MURIT INCENDIATĂ
Odată izbit de sol, aparatul a devenit un sicriu în flăcări din care au reuşit să iasă, la moment, patru persoane. Este vorba despre locotenentul Lavinia Guiţă, care se pare că a părăsit interiorul avionului, sărind prin cadrul parbrizului. Cadavrul carbonizat al femeii a fost găsit în exteriorul aparatului, spre partea din faţă a avionului. A doua persoană este locotenentul Liviu Antim, care a fost de aemenea găsit în exteriorul avionului, semn că ar fi reuşit să iasă pe uşă. Flăcările i-au provocat arsuri de gradul IV pe 80 la sută din suprafaţa corpului. El a murit în noaptea de luni spre marţi la Spital.
Singurii supravieţuitori ai accidentului sunt pilotul, căpitanul Daniel Bâlsanu, care ar fi reuşit, asemenea locotenentului Lavinia Guiţă, să iasă prin geamnul avionului, şi maistrul militar Marius Nazare, care ar fi ieşit pe uşa aparatului de zbor. Bâlsanu a suferit arsuri care i-au cuprins 10 la sută din suprafaţa corpului, în timp ce Nazare a suferit arsuri pe 15% din suprafaţa corpului.

NIMENI NU A SĂRIT ÎN TIMP CE AVIONUL SE AFLA ÎN AER
Anchetatorii au elucidat, pentru ziarul “Puterea”, misterul săriturilor din avion, înainte de impactul cu solul. “Nici o persoană nu a părăsit aparatul în timp ce acesta se afla în aer. Toate persoanele găsite în exteriorul avionului au părăit aparatul după ce acesta a ajuns la sol. Nu există nici o probă directă sau indirectă că lucrurile ar sta altfel”, au precizat procurorii care au efectuat cercetarea la faţa locului.
De asemenea, la dosar mai există depoziţia comandorului Marian Marin, de la aeroportul Tuzla, cel care a fost martor ocular la prăbuşirea avionului. Acesta explică faptul că nu a văzut ca nici unul dintre paraşutişti să sară din avion înaintea impactului cu solul. Marian Marin a văzut avionul intrat în balans. Se afla la o distanţă de 1,5 kilometri de locul prăbuşirii şi a pornit rapid spre zona respectivă. El a ajutat la îndepărtarea supravieţuitorilor de epava în flăcări a aparatului de zbor.

TOATE CADAVRELE AU FOST IDENTIFICATE
La Servicul de Medicină Legală Constanţa s-a lucrat la foc continuu, marţi, pentru identificarea tuturor celor zece cadavre descarcerate de către pompieri din interiorul avionului. Dacă marţi, la prânz, legiştii reuşiseră identificarea a şapte dintre victime, la ora 20.00, raportul preliminar de expertiză medico-legală a fost finalizat. Toate victimele au fost identificate şi corespundeau cu componenţa trecută în foaia de zbor. Toate cele zece victime aveau arsuri de gradul VI pe 100  la sută din suprafaţa corpului. “Este drept că au fost identificate contuzii sau fracturi de coloană, însă leziunile nu le-ar fi putut pune victimelor viaţa în primejdie. Ei au murit arşi de vii”, au concluzionat anchetatorii. Tot cu arsuri de 100% din suprafaţa corpului a fost diagnosticată şi femeia-pilot.
Identificarea cadavrelor a fost destul de dificilă, ea făcându-se fie în urma recunoaşterii obiectelor personale (ceasuri, brăţări, inele etc.), fie după forma danturilor, iar în anumite cazuri (două spun anchetatorii, fără însă a nominaliza) s-a apelat la sprijinul familiilor.

SE PREGĂTEAU PENTRU APĂ, DAR AU MURIT DE FOC
Cei 11 paraşutişti, victime ale tragediei de la Tuzla, se pregăteau de un antrenament de rutină pe care urmau să-l execute în largul Mării Negre. Ei urmau să se paraşuteze deasupra apei, urmând să facă unele scufundări, ca tactică militară de luptă.
Ancheta aşteaptă finalizarea a trei clase de expertize, una dintre ele fiind expertiza tehnico-ştiinţifică a coponentelor aparatului de zbor, efectuată de către o Comisie Tehnică Specială instituită la nivelul Statului Major al Forţelor Aeriene din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.
O a doua clasă de expertize, efectuate la nivelul Institutului de Criminalistică al Inspectoratului General al Poliţiei, urmează să fie ataşată documentului numit “cercetarea la faţa locului”.
Institutul Naţional de Medicină Legală “Mina Minovici” urmează să finalizeze rapoartele medico-legale complete de necropsiere a cadavrelor.
Surse judiciare au precizat, pentru ziarul “Puterea”, că cei doi supravieţuitori ai accidentului, pilotul Daniel Bâlsanu şi maistrul militar Marius Nazare, urmează să fie audiaţi de către procurorii militari, în cursul zilei de vineri. Depoziţiile lor reprezintă practic cheia acestui dosar.

25 iun. 2010

Am mai imbatranit un an

Posted by Ion Alexandru


AM MAI IMBATRANIT UN AN, ASTAZI IMPLININD SI EU VARSTA DE 33 DE ANI. IMI UREZ LA MULTI ANI, SA AM PARTE DE SANATATE. IMI DORESC DE ZIUA MEA DOUA LUCRURI SIMPLE: UN DENTIST IEFTIN SI NOROC. BANII SI CELELALTE LUCRURI SE REZOLVA ALTFEL.

Societatea Software Development & Consulting SRL, controlată de o mare companie de IT şi comunicaţii, Omnilogic, derulează contracte de zeci de milioane de lei cu instituţii din subordinea Guvernului Emil Boc. Din board-ul firmei-mamă, Omnilogic, face parte Ion Ivaşcu, persoană care, în prezent, ocupă funcţia de trezorier al Pardidului Democrat-Liberal. Majoritatea contractelor încheiate de către cele două firme au fost perfectate în cursul acestui an, dar şi în perioada post-electorală din decembrie 2009, societăţile fiind cliente fidele ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Finanţelor, SRI, STS, dar şi ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului sau ale Agenţiei  Naţionale de Administrare Fiscală.

Contractele grele pe bani publici au fost încheiate de câteva instituţii guvernamentale chiar şi pe timp de criză financiară. Unul dintre cele mai grase astfel de contracte a fost atribuit de către ministerul condus de Vasile Blaga, chiar la finalul anului trecut, pe vremea când Guvernul Boc susţinea că bugetul statului trebuie să restructureze cheltuielile cu pensiile. Contractul are o valoare de 3,7 milioane de euro şi reprezintă achiziţionarea, de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, a unui sistem informatic integrat pentru propria casă de pensii. Afacerea a fost perfectată după alegerile prezidenţiale, cu doar două zile înaintea Crăciunului de anul trecut. Anunţul de atribuire a contractului privind achiziţia sistemului integrat pentru Casa de Pensii a MAI a fost publicat pe SEAP sub numărul 74866 din data de 31 decembrie 2009. Firma declarată câştigătoare, în urma licitaţiei organizate de Direcţia Generală Financiară a MAI, este Software Development & Consulting SRL, cu sediul în localitatea Otopeni. Ministerul de Interne a pus, iniţial, la bătaie suma de 21.223.280,98 lei, fără TVA, însă contractul a fost atribuit, potrivit caietului de sarcini, unuia dintre cei cinci ofertanţi care au depus oferte şi care a prezentat “preţul cel mai mic”, respectiv 1.538.5044 RON fără TVA. Declarată câştigătoare, firma Software Development & Consulting SRL a semnat contractul cu Ministerul Administraţiei şi Internelor la data de 23 decembrie 2009.

SD&C, abonată la contracte guvernamentale

Potrivit site-ului e-licitaţii.ro, societatea Software Development & Consulting SRL a mai primit alte cinci contracte grase din partea Guvernului Emil Boc în ultimele 8 luni ale acestui an. Unul dintre aceste contracte are legătură tot cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, dar a fost derulat prin Ministerul Finanţelor Publice. La data de 5 ianuarie 2010, societăţii i-a fost atribuit un contract în valoare de 3.380.000 de euro, fără TVA, pentru achiziţia şi implementarea sistemului aferent Biroului SIRENE, precum şi achiziţionarea necesarului de echipamente IT&C pentru funcţionarea Biroului SIRENE Operaţional.
La data de 7 august 2009, aceeaşi societate a câştigat două loturi din contractul privind oferirea de servicii de mentenanţă şi suport tehnic pentru produse software, contract având ca autoritate contractantă Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Valoarea contractului câştigat de Software Development & Consulting SRL este de 119.197,94 RON fără TVA. La data de 24 decembrie 2009, Software Development & Consulting SRL a câştigat licitaţia organizată de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pentru “upgrade şi update software de bază existent în ANAF pentru un an”. Firma a câştigat un lot din acest contract, în valoare de 8.546.740,95 RON fără TVA. Potrivit SEAP, aceeaşi firmă a mai câştigat două contracte, primul cu Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, pentru implementarea unei platforme de e-Educaţie, parafat la data de 12 februarie 2010, în valoare de 5.219.890 RON fără TVA, iar al doilea cu Universitatea din Piteşti, afacere parafată la 20 aprilie 2010, în valoare de 4.951.500 RON fără TVA.

Omnilogic oferă servicii către... Servicii

Compania Software Development & Consulting este, potrivit unor surse oficiale, controlată de compania Omnilogic, al cărui director financiar este Ion Ivaşcu, trezorierul PDL. La data de 1 martie 2010, Omnilogic a câştigat un contract în valoare de 39,27 milioane de euro fără TVA pentru furnizarea de echipamente şi servicii către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii. Omnilogic a fost singurul ofertant.
La data de 20 octombrie 2009, Omnilogic a încheiat un contract cu UM0296 Bucureşti (Directoratul de Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei), structură aparţinând Serviciului Român de Informaţii, pentru furnizare de pachete Oracle Database. Valoarea contractului se ridică la 3.721.097,60 RON fără TVA. Contractul a fost negociat doar cu Omnilogic. La data de 2 noiembrie 2009, Omnilogic a încheiat un contract de furnizare sisteme embedded cu Institutul pentru Tehnologii Avansate (tot din subordinea SRI), în valoare de 436.530 RON fără TVA. La 11 august 2009, aceeaşi firmă a mai încheiat un contract în valoare de 162.081 RON Fără TVA pentru furnizarea de sisteme embedded şi PC către Institutul pentru Tehnologii Avansate.
La 9 octombrie 2009, Omnilogic a câştigat două loturi din contractul privind furnizarea de echipamente electronice, aplicaţii software şi echipamente de comunicaţii pentru paşapoarte către Compania Naţională “Imprimeria Naţională” SA. Valoarea contractului se ridică la 27,25 milioane de euro fără TVA.
La data de 26 mai 2008. Omnilogic a mai încheiat o afacere, cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, în valoare de 620.628 RON fără TVA, pentru furnizarea de cartele pentru echipamente ATM.

Avem confirmarea  că este acelaşi Ivaşcu

Software Development & Consulting s-a numit, iniţial, Softnet Development & Consulting, care făcea parte din grupul Softnet Grup, aparţinând celebrului profesor universitar Vasile Baltac. Schimbarea numelui firmei s-a produs în momentul rebranduirii firmei Softnet, în anul 2008, când societatea a fost înghiţită de către compania Omnilogic.
Directorul financiar al puternicei companii care activează pe piaţa IT şi comunicaţii din România este Ion Ivaşcu, numele şi fotografia sa fiind postate pe site-ul firmei. Întrucât numele acestuia este identic cu cel al trezorierului PDL, am încercat să obţinem o confirmare atât din partea Omnilogic, cât şi din partea formaţiunii politice. În acest sens, l-am contactat telefonic chiar pe trezorierul PDL, care însă a refuzat să comunice cu noi. Prin urmare, am apelat pe căi oficiale la Biroul de presă al PDL, care ne-a transmis prin e-mail o fotografie a trezorierului. Stupoare, fotografia este aceeaşi postată şi pe site-ul Omnilogic. Quod erat demonstrandum.
Lucrurile nu se opresc aici. Consultând mai multe surse de informare, am descoperit că trezorierul PDL mai deţine acţiuni şi în societatea Quadrilogic, o altă companie care activează pe zona IT&C şi care are sediul la acceaşi adresă cu Omnilogic, bdul I.G. Duca nr. 36, comuna Otopeni. Tot aici îşi are sediul şi Software Development & Consulting SRL.

Fondatorul SD&C, celebrul profesor Vasile Baltac,  pionierul informaticii în România

Profesorul universitar Vasile Baltac, fondatorul grupului de firme Softnet Development & Consulting, a fost demnitar atât în epoca Ceauşescu, cât şi după Revoluţia din decembrie 1989. Implicat în afaceri controversate (precum scandalul Megapower), este un pionier al informaticii în România.
A fost numit, în 1969, în funcţia de director ştiinţific al ITC (Institutul de Tehnică de Calcul), în urma demisiei înaintate de Victor Toma, realizatorul primului calculator din ţările socialiste. În 1978, i-a luat locul directorului general, generalul Dinu Buznea, funcţie din care a plecat trei ani mai târziu. A ajuns secretar de stat pentru cercetare şi investiţii în Ministerul Industriei de Maşini-Unelte, Electronică şi Electrotehnică, funcţie din care a fost schimbat în 1985, fiind numit director general la Centrala Industrială de Electronică şi Tehnică de Calcul. Revoluţia l-a prins ca adjunct al ministrului industriei electrotehnice, mai apoi ajungând ministru plin al industriei.
În 1996 şi-a deschis propria afacere, cu ajutorul unui împrumut financiar. Aşa a fondat grupul de firme Softnet, din care făcea parte şi Softnet Development & Consulting. Zece ani mai târziu avea să-şi vândă firma companiei Omnilogic, condusă de Gabriel Marin, care a păstrat numele firmei înfiinţate de Vasile Baltac doar doi ani, după care, printr-un proces de rebranding, i-a schimbat denumirea în Software Development & Consulting. Vasile Baltac este, se poate spune, uns cu toate alifiile, iar competenţele sale manageriale şi informatice sunt de netăgăduit.
Este preşedintele Consiliului European al Societăţilor Profesionale de Informatică, dar şi al Asociaţiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii, vicepreşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, dar şi al Asociaţiei Mondiale a Serviciilor şi Tehlnologia Informaţiei.
Deţine premiul Academiei Române din 1986, Ordinul “Meritul Ştiinţific” 1978, precum şi Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler, din 2003. Este preşedinte executiv al Fundaţiei Rotary, dar şi membru al Rotary Club Bucureşti Curtea Veche (filială a Rotary International – pe scurt, o puternică societate internaţională, fondată de doi francmasoni în 1905, la Chicago).
De asemenea, este membru al Institutului Aspen România (la fel, o societate internaţională care promovează leadership-ul), alături de Mircea Geoană, care conduce organizaţia, dar şi de nume sonore din diverse domenii de activitate.

17 mai 2010

Stau si cuget: Sunt cu adevarat un mare bou?

Posted by Ion Alexandru

• Când iti pierzi increderea in tine, iti pierzi increderea in ceilalti.

• Când tot ceea ce crezi ca faci bine se intoarce impotriva ta, te gândesti sa renunti.

• Când iti asumi responsabilitatea, poti duce pâna la capat stacheta doar daca nu exista oameni a caror menire este aceea de a te impiedica.

• Când iti dai seama ca esti doar folosit, asemenea unui produs care are trecut, undeva, pe un colt, termenul de valabilitate, te gândesti daca nu cumva tu ai expirat chiar inainte de a fi fost achizitionat.

• Când te trezesti dimineata cu gândul ca ai sansa sa traiesti o noua zi, in care lucrurile vor fi mai bune ca in ziua precedenta, simti speranta cuprinzându-te. Când, insa, realitatea se incapatâneaza sa-ti demonstreze ca se poate si mai rau, atunci te cuprinde disperarea.

• Când stii ca esti limitat, incorsetat in lantul cotidian al desertaciunilor incerci sa treci bariera. Sa fii mai tare.

• Când ai crezut ca ai depasit limita, cineva iti arunca in fata mesajul: "exista si altii mai buni ca tine".

• Când iti impui sa te ridici si sa pasesti inainte, spre viitor, gheara trecutului te agata mereu si te trage spre intuneric.

/\ Poate ar fi fost mai bine sa ma nasc la 1900...

/\ Poate ar fi fost mai bine sa fiu bogat...

/\ Poate ar fi fost mai bine sa fiu altul...

/\ Poate ar fi fost mai bine sa nu fiu deloc.