Este anul 2010, au trecut mai bine de patru luni de la alegerile prezidentiale din România. Presa traieste cele mai nefaste momente de dupa decembrie 1989. Se inchid ziare. Mor redactii. Jurnalistii nu mai au locuri de munca. Presa româneasca se afla in coma, iar sistemul patre sa fi batut palma cu mogulii, asemenea unei intelegeri oculte, de a ingropa jurnalistul. Oare cine isi mai aminteste câte ziare centrale au fost inchise? Va mai amintiti oare de cotidianul "Ora"? Dar de "Azi", "Realitatea Româneasca", "Ziua", "Cotidianul", "Gardianul"? Ultimele trei s-au inchis in ianuarie 2010, printr-o decizie a patronatului (acelasi in cazul celor trei), fara niciun fel de justificare pertinenta. Inchiderea celore trei ziare a fost doar inceputul declinului presei scrise din România. Au inceput concedierile, toate redactiile care functioneaza inca sunt zguduite de tranzactii de piata, de concedieri si restyructurari, iar jurnalistii sunt amenintati ca, fie vor ramane pe drumuri, fie li se va injumatati leafa. "Jurnalul National", "Evenimentul Zilei", "Adevarul", "România libera" - toate, fara exceptie au resimtit din plin tavalugul post-prezidential al crizei financiare inventate.
Jos labele jegoase de pe presa!
Presa scrisa intamplina probleme in toata Europa. Au venit unii cu ideea ca printul si-a trait traiul si si-a mâncat malaiul, iar ca viitorul presei scrise il reprezinta internetul. Pentru ca internetul suplineste nevoia, spun cei care a invederat aceasta idee, cititorului de a vedea imagini in miscare, ceea ce pe o pagina tiparita de ziar este posibil. Daca imaginile in miscare reprezinta si filme erotice, ca sa nu le spunem chiar pornografice, atunci cu atat mai bine, in viziunea celor in cauza. A disparut sublimul ziarului, asteptat dimineata, pentru ca cititorul sa savureze stirile cele mai importante ale zilei de ieri. Astazi, modernitatea a intrat cu bocancii plini de laturi in viata gazetarului. Orice stire importanta trebuie prezentata imediat, online, fara ca jurnalistul sa aiba intotdeauna posibilitatea sa-si verifice informatia din cel putin trei surse. Asta, de frica aparitiei pe un alt site sau pe un alt blog a aceleiasi informatii. Manipularea jurnalistului, in aceste conditii impuse de "epoca vitezei" isi face tot mai mult loc, subminând meseria de gazetar. Sursele se inghesuie sa-si faca imagine, indiferent din ce domeniu ar veni ele, iar scandalurile care deschid rubricile "ultima ora" ale site-urilor sunt cel mai adesea prelucrate in laboratoarele unei grupari politoco-financiare si tintesc permanent o tabara adversa. Jurnalistul este folosit in cel mai grotesc mod, dupa care este aruncat pe drumuri atunci când nu mai are nimeni nevoie de el sa-i serveasca, inconstient, jocurilor murdare.
Tehnici de falimentare a presei independente
Cine are interesul sa omoare libertatea de expresie? Cine face agenda informatiilor care ajung in spatiul public? Cine s-a transformat in cioclul jurnalistilor incomozi? Simplu. Statul. Se spune despre presa ca este cea de-a patra putere in stat. Nu este trecut in constitutie acest lucru, dar este stipulat in toate manualele de jurnalism. Se spune acolo ca un stat de drept este format din trei puteri independente si separate. Puterea Legislativa (Parlamentul), Puterea Executiva (Guvernul) si Puterea Judecatoreasca (Justitia) sunt ingredientele unui stat democratic. Insa, cum cele trei puteri nu au in fisa postului sa se vegheze intre ele sau, daca au, de cele mai multe ori ascund sub pres rezultatul verificarilor reciproce, s-a nascut nevoia unei puteri distincte, venita din interiorul societatii civile, care sa stea cu ochii pe celelalte trei puteri. A patra putere in stat este Presa. Oriunde pe Mapamond acolo unde exista democratie.
România este cea mai ostila tara din Europa la adresa presei. Jurnalistul nu are, nici pe departe, statutul de câine de paza al societatii, atât timp cât redactiile sunt finantate de afaceristi dubiosi si conduse de oameni cu legaturi adânc infipte in sistem. Exceptiile au existat, dar si-au dat obstescu sfârsit. Sa ai un ziar independent, inseamna ca in România lucrururile sa functioneze ca intr-o economie de piata. Un ziar traieste din publicitatea pe care o incaseaza si, mai putin, din vânzari. Una dintre tehnicile care au condus la moartea unor ziare sau la imposibilitatea aparitiei altora o reprezinta imposibilitatea finantarii din publicitate.
Sa zicem ca cineva reuseste sa finanteze un ziar. Ziarul costa bani, insa o mare parte a cheltuielilor poate fi acoperita de reclama. Reclama o dau firmele, care sunt la rândul lor sugrumate de sustemul fiscal aberant instituit de Guvern. Ziarul nu este o gazeta de perete a Guvernului, ci este cel care cauta sa amendeze, prin dezvaluirile pe care le publica, activitatea Guvernului. Guvernul vede ca un ziar il ataca si mai vede ca acel ziar a primit publicitate de la firma "X". A doua zi, firma "X" este "calcata" de slujbasii Fiscului si primeste un avertisment. Dupa care se retrage reclama din ziar.
Asta este doar una din tehnicile de care vorbeam. Ar mai fi fabricarea de dosare penale la adresa finantatorului unui ziar, a directorului ziarului sau chiar a jurnalistului devenit incomod pentru putere. Astfel de mijloace merg pâna la haituirea familiei celui in cauza. Se merge pe ideea ca, la final, unul trebuie sa arunce prosopul. Finantatorul poate decide sa inchida ziarul, jurnalistul ramane pe drumuri iar toate redactiile care l-ar fi dorit sa scrie pentru ele astazi se afla la reanimare din punct de vedere al finantarii.
Cea mai grotesca tehnica de punere a bocancului murdar pe grumazul jurnalistului este amagirea. Amagirea ca cineva, din marinimie, vrea sa-l ajute sa-si continue meseria. Ii promite finantare pentru un nou proiect. Si il amâna luni de zile cu promisiuni si abureli. In acest timp, toate evenimentele importante care se petrec in aceasta blestemata de tara trec fara ca jurnalistul sa-si poata pune amprenta, fara ca el sa poata dezvalui ceea ce se petrece cu adevarat in spatele evenimentelor de presa. Este tinut pe bara, ca o javra intr-un lant. Din Câine de Paza al Societatii, jurnalistul incomod a devenit o Javra tinuta in lantul puterii.
