Spune ce e de spus

Ziarul

Arhiva

Powered By Blogger
toateBlogurile.ro
TRAFIC TRIPUL - Directo Web
   

Inlocuitorul lui Vasile Blaga la conducerea Ministerului de Interne nu este niciunul dintre generalii facuti la apelul de seara de catre Traian Basescu. Mai rau, este unul dintre argatii finului lui Basescu, Gheorghe Falca, primarul Aradului. Noul ministru de interne se numeste, culmea, tot Traian, dar Igas, si a ocupat pana ieri functia de lider al grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Senatul Romaniei. Mutarea in plic a venit de la Palatul Cotroceni, odata cu confirmarea oficiala ca Basescu i-a semnat lui Blaga demisia de la MAI. Basescu i-a dat numele viitorului ministru lui Emil Boc, care a luat act de porunca lui Zeus, insusindu-si-o, facand in asa fel incat sa para ca el a propus acest nume presedintelui.
Si Traian Igas, care numai fata de ministru de interne nu are (vezi foto), a declarat: "Daca nu au alta propunere mai buna, accept". Vai de mama noastra!!!


Demisia lui Vasile Blaga de la conducerea MAI reprezinta asul din maneca lui Traian Basescu pentru a-si pune in functiile cheie oamenii in care are incredere. In Blaga se pare ca nu mai are, asa incat se vor face niscaiva permutari interesante. Astfel, Gabriel Oprea, care detine in acest moment portofoliul Apararii, ar urma, spun surse din cadrul Coalitiei de guvernare, sa preia Ministerul Administratiei si Internelor, renuntand la MApN.
Vacantarea ministeriatului Armatei nu va fi insa o problema, purtandu-se in acest moment negocieri cu Cristian Diaconescu pentru preluarea acestui portofoliu. Insa cea mai surprinzatoare posibilitate reprezinta o posibila nominalizare a primarului sectorului 2, Neculai Ontanu, pentru aceasta functie. Ontanu ar fi dispus, spun sursele citate, sa scoata mana din "cascavalul" de la Sectorul 2 pentru un an, la cererea lui Traian Basescu, pentru ca ulterior sa se avante in lupta pentru cucerirea Primariei Capitalei, la alegerile din anul 2012.

DEMISIA lui Vasile Blaga a venit imediat dupa ce Traian Basescu a cerut arestarea liderilor protestatarilor care l-au apelat pe seful statului cu "javra ordinara". Se pare ca Blaga a fost strans cu usa de catre Roberta Anastase si Emil Boc, in timpul unei intrevederi la Guvern, la sfarsitul saptamanii trecute, sa-si asume responsabilitatea politica in fata lui Traian Basescu. Vasile Blaga a demisionat, pentru ca a refuzat, spun surse, sa execute un ordin criminal prin care sa solicite Jandarmeriei sa foloseasca armamentul din dotare impotriva politistilor carte au manifestat impotriva lui Emil Boc si Traian Basescu. Asa cum anuntam deja, decapitarea Ministerului Administratiei si Internelor a inceput cu ministru Blaga. Urmeaza seful Jandarmeriei Române, Olimpiodor Antonescu, dar si seful IGPR, Petre Toba. Astfel, Basescu pune, in sfarsit, mana si pe structurile Miniterului de Interne, structuri care, de la inceputul primului sau mandat si pana astazi, i-au scapat printre gheare, in ciuda faptului ca MAI i-a fost pus, pentru scurt timp, in primavara anului trecut, la dispozitie de acelasi Gabriel Oprea, partenerul si sfatuitorul de incredere al lui Omar Hayssam.


 Traian Basescu a anuntat, ieri, oficial de la tribuna Administratiei Prezidentiale, ca politistii care au organizat, vineri, un mars "ilegal", dar si jandarmii, care nu au intrervenit pentru ca aceasta manifestatie sa aiba loc, se fac vinovati de savarsirea infractiunii de sumbinarea puterii de stat. Basescu nu a facut aceasta declaratie pentru a-si justifica decizia cu privire la renuntarea la serviciile Jandarmeriei Române si a Politiei Române pe langa Administratia Prezidentiala, ci pentru a se razbuna pe cei care au indraznit sa se ridice impotriva sa.

Ce va urma? Ceva ce nicaieri in lumea civilizata nu s-a intamplat si nu se va intampla vreodata: vom vedea conducerea Ministerului Administratiei si Internelor decapitata, vom vedea destituiri la varful Jandarmeriei si Politiei  Romane, dar si arestarea liderilor politistilor si angajatilor Administratiei Nationale a Penitenciarelor care si-au cerut drepturile in fata unui presedinte care nici macar nu a catadicsit sa le asculte strigatele disperate.  
Potrivit Codului de Procedura Penala, la articolul 223, se arata ce inseamna DENUNTUL PENAL:  "Denuntul este incunostiintarea facuta de catre o persoana fizica sau de catre o persoana juridica despre savarsirea unei infractiuni". Denuntul reprezinta una din formele prin care organul de urmarire penala, recte Parchetul este sesizat, si trebuie sa indeplineasca caracteristicile plangerii penale. O plangere penala, in intelesul Codului de Procedura Penala, poate fi facuta si verbal: "Plangerea este incunostintarea facuta de catre o persoana fizica sau de catre o persoana juridica, referitoare la o vatamare care i s-a cauzat prin infractiune (...) Plangerea facuta oral se consemneaza intr-un proces-verbal de organul care o primeste". Traian Basescu a facut, asadar, un denunt penal in direct la televizor impotriva Politiei si Jandarmeriei pentru infractiunea prevazuta si pedepsita de art. 162 Cod Penal, respectiv de subminarea puterii de stat. Potrivit legii, "Actiunea armata de natura sa slabeasca puterea de stat se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Orice alte actiuni violente savarsite de mai multe persoane impreuna, de natura sa atraga aceleasi urmari, se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi". 
Denuntul facut de la cea mai inalta tribuna a statului este adresat direct Parchetului de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie, competent teritorial si material sa efectueze cercetari intr-o stfel de speta iesita din comun. Codul de procedura penala arata la art.221 referitor la Modurile de Sesizare ca "organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt, ori se sesizeaza din oficiu cand afla pe orice alta cale ca s-a savarsit o infractiune. In cazul in care organul de urmarire penala se sesizeaza din oficiu, incheie un proces-verbal in acest sens". 


Are curaj Iacob sa-i bage dupa gratii pe politisti si jandarmi?

Se poate intelege, astfel, ca Basescu a sesizat-o prin intermediul televizorului pe Laura Codruta Kovesi, sefa parchetului, cu privire la savarsirea infractiunii de subminarea puterii de stat de catre civili (adica de angajatii Ministerului de Interne politisti, angajati ai Ministerului Justitiei - gardieni de penitenciare), dar si militari deopotriva (angajati ai Jandarmeriei Române care ar fi trebuit, in opinia presedintelui sa-i snopeasca in bataie pe politisti si sa-i opreasca prin orice mijloace sa se deplaseze la poarta Palatului Cotroceni. Legea penala arata ca, atunci cand faptele penale sunt savarsite de militari, competenta materiala pentru instrumentarea unei asemenea cauze penale este a Sectiei Parchetelor Militare. Când, insa, fapta penala a fost savarsita de militari si de civili impreuna, competenta materiala revine Parchetului Civil. Asadar, legea o obliga pe Kovesi sa se sesizeze si tot legea o obliga sa repartizeze cauza Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica, condusa de... Marius Iacob. 
Asadar, procurorul care l-a aruncat pe Sorin Ovidiu Vintu in spatele gratiilor, care a dispus neinceperea urmaririi penale impotriva lui Ion Iliescu, cel care a dispus neinceperea urmaririi penale impotriva Elenei Udrea, va trebui sa-i ancheteze pe politisti si pe jandarmi. Raspunderea penala in acest caz revine in primul rand organizatorilor marsului de protest din fata Palatului Controceni, adica liderilor sindicatelor din politie, dar si sefului dispozitivului de jandarmi care a insotit coloana de manifestanti. Urmarirea penala poate incepe, asadar, in personam fata de persoanele in cauza, identificate fiind, dar si in rem impotriva celor cateva mii de participanti la acest mars, pana la identificarea fiecarul om in parte. 
Codul de Procedura Penala prevede ca, in cazul infractiunilor pentru care legea penala prevede pedeapsa inchisorii mai mare de patru ani, organul de urmarire penala poate dispune retinerea invinuitilor pe o perioada de 24 de ore si poate cere instantei de judecata emiterea pe numele lor a unor mandate de arestare preventiva pe o perioada de 29 de zile. Va face oare Marius Iacob acest lucru?


Oricine il jigneste pe Basescu risca dosar penal

Asistam, asadar, la un precedent extrem de periculos pentru democratia si asa subreda care functioneaza in Romania. Daca planul lui Basescu va functiona, atunci ca autoritate de lucru judecat el va functiona pentru toate cazurile in care el, Traian Basescu, va fi jignit de orice cetatean din tara asta. Oricine spune ca Basescu este o javra risca sa fie arestat pentru subminarea puterii de stat. Oare de ce seamana situatia actuala din ce in ce mai tare cu vremurile de trista amintire cand România era condusa de Nicolae Ceausescu? 

P.S.. Decat sa ne intristam, mai bine un filmulet vesel sa vizionam:

16 sept. 2010

Tehnici de manipulare judiciara in cazul Sorin Ovidiu Vintu

Posted by Ion Alexandru

UPDATE - SORIN OVIDIU VINTU, OCTAVIAN TURCAN SI ALEXANDRU STOIAN AU FOST PUSI IN LIBERTATE, MAGISTRATII CARE AU JUDECAT RECURSUL OMULUI DE AFACERI ADMITIND CEREREA DE INLOCUIRE A MASURII ARESTARII PREVENTIVE CU OBLIGAREA DE A NU PARASI LOCALITATEA DE DOMICILIU TIMP DE ZILE. DECIZIA ESTE DEFINITIVA SI VA FI PUSA IN APLICARE DE INDATA. DOI MAGISTRASTI AU VOTAT PENTRU, IAR UN AL TREILEA IMPOTRIVA ELIBERARII CELOR 3.

Ca de fiecare data cand abordez o tema sensibila, fac si in acest caz precizarea ca nu sunt nici de partea lui Sorin Ovidiu Vintu, nici impotriva lui. Insa subiectul este ultramediatizat si, acum , in asteptarea deciziei magistratilor Curtii de Apel Bucuresti, incerc sa deslusesc, impreuna cu voi, daca procedurile in cazul arestarii controversatului om de afaceri au fost sau nu respectate intocmai. Parcurgand legislatia in vigoare, mi-am dat seama ca afacerea este menita sa moara din fasa, iar totul nu este altceva decat un circ mediatic. Vom demonstra, in cele ce urmeaza, ca procurorii care l-au arestat pe Vintu au sarit unele etape procedurale si s-au grabit sa arunce pe piata si in instanta un dosar usor de demontat. Mai mult, vom demonstra ca procurorii puteau, daca vroiau cu adevarat, sa-l infunde bine de tot pe Sorin Ovidiu Vintu si asta numai daca mai aveau putintica rabdare cu derularea unor proceduri judiciare.

Sa o luam cu inceputul si sa vedem unde anume au interpretat putin ciudat procurorii cazul Vintu. Astfel, sa ne intoarcem in anul 2006, cand instanta Tribunalului Municipiului Bucuresti emite o hotarare prin care fostul director al Gelsor, Nicolae Popa, a fost condamnat la o pedeapsa privativa de libertate de 15 ani. In acest dosar, Sorin Ovidiu Vintu nu a suferit nicio condamnare. Ulterior, avocatii lui Nicolae Popa, aflat in “exil” in Indonezia cu mult timp inaintea pronuntarii acestei hotarari, au atacat cu apel decizia Tribunalului Bucuresti la Curtea de Apel Bucuresti si cu recurs la Inalta Curte de casatie si Justitie. In anul 2009, magistratii instantei supreme au mentinut, printr-o Decizie definitiva, Hotararea instantei de fond, adica a Tribunalului Municipiului Bucuresti.
Acum, Sorin Ovidiu Vintu, soferul sau Alexandru Stoian, dar si un asociat al acestuia, Octavian Turcan, sunt cercetati pentru favorizarea infractorului. Adica pentru ca l-au ajutat cu sume de bani trimise, prin intermediul a doua off-shore-uri, in contul unei societati comerciale cu sedioul in Indonezia, la care Nicolae Popa avea acces.
Potrivit normelor legale, infractiunea este o stare de fapt constatata de o instanta de judecata, iar infractorul este acea persoana condamnata definitiv pentru aceasta infractiune. In cazul de fata avem o persoana condamnata definitiv la 15 ani de inchisoare pentru o fapta penala. Insa, pentru a fi mentinuta incadrarea juridica a lui Sorin Ovidiu Vintu pentru favorizarea infractorului, ar fi trebuit ca SOV sa-l favorizeze pe Nicolae Popa in vederea savarsirii infractiunii pentru care a suferit acea condamnare definitiva.

Acuzati de favorizarea unei infractiuni pentru care nu s-a pronuntat nicio instanta

Or, in dosarul in care Sorin Ovidiu Vintu, Alexandru Stoian si Octavian Turcan sunt acuzati de favorizarea infractorului, Nicolae Popa nu este infractor. Pe de o parte pentru ca el are in aceasta cauza doar calitatea de martor si, pe de alta parte, pentru ca Nicolae Popa nu a suferit o condamnare definitiva pentru comiterea infractiunii de sustragere de la executarea pedepsei de 15 ani de inchisoare. Nici macar nu a fost inceputa urmarirea penala impotriva lui pentru o asemenea infractiune.
Dar sa vedem ce spune Art. 264 Cod penal, care stabileste infractiunea de “Favorizarea Infractorului”: “Ajutorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii, pentru a ingreuia sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani”.
S-a stabilit, prin decizia de condamnare a lui Nicolae Popa la 15 ani de inchisoare, ca niciunul dintre cei trei acuzati (Vintu, Stoian si Turcan) nu i-a acordat niciun ajutor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii pentru care Popa a fost condamnat. Cu atat mai mult, asa cum reiese din textrul articolului care incrimineaza infractiunea de favorizarea infractorului, acest ajutor ar fi trebuit dat in timpul savarsirii de catre Popa a infractiunii pentru ingreunarea sau zadarnicirea executarii pedepsei. Acest ajutor a fost dat, asa cum reiese din actele existente la dosar, dupa consumarea savarsirii infractiunii de catre Nicolae Popa. Astfel, se poate vedea ca incadrarea juridica a faptei pentru care sunt cercetati si arestati Vintu, Stoian si Turcan a fost facuta defectuos.
O astfel de incadrare juridica a faptei putea fi facuta numai in cazul in care impotriva lui Nicolae Popa s-ar fi inceput urmarirea penala pentru faptul ca se sustrage executarii mandatului de 15 ani de inchisoare. Si asta numai dupa ce ar fi fost judecat si condamnat definitiv pentru aceasta infractiune. In caz contrar, nu exista infractor si, prin urmare, nu exista favorizator pentru acest infractor.

Cum puteau sa-l infunde procurorii pe Vintu cu adevarat, daca vroiau pe bune

Simplu. Incepand urmarirea penala impotriva lui Nicolae Popa pentru infractiunea de evadare. Astfel, la data de 13 mai a.c., Parlamentrul Romaniei a adoptat Legea nr. 83/2010, pentru modificarea si completarea Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in timpul urmaririi penale. Aceasta Lege, care a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 329 din data de 19 mai 2010, introduce un Articol 741, care spune ca: “Neprezentarea nejustificata a persoanei condamnate la locul de detinere la expirarea perioadei in care s-a aflat legal in libertate si parasirea, fara autorizare, de catre persoana condamnata a locului de munca, aflat in exteriorul locului de detinere, se asimileaza infractiunii de evadare si se pedepseste conform Codului Penal”. Expirarea perioadei  in care s-a aflat legal in libertate Nicolae Popa a fost data la care a fost condamnat definitiv la 15 ani inchisoare, prin Decizia Penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie din anul 2009, prin care a mentinut Sentinta Penala a Tribunalului Bucuresti, pronuntata in anul 2006.
Pentru ca Sorin Ovidiu Vintu, Octavian Turcanu si Alexandru Stoian sa poata fi pusi sub acuzare pentru favorizarea infractorului Nicolae Popa, procurorii trebuiau sa ia act de prevederile acestei legi de care am facut vorbire mai sus si sa se sesizeze din oficiu in raport cu prevederile art. 269 Cod Penal, care reglementeaza si pedepseste infractiunea de evadare. “Evadarea din starea legala de retinere sau de detinere se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani. Daca fapta este savarsita prin folosire de violente, de arme sau de alte instrumente ori de catre doua sau mai multe persoane impreuna, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 8 ani.  Pedeapsa aplicata pentru infractiunea de evadare se adauga la pedeapsa ce se executa, fara a se putea depasi maximul general al inchisorii. Tentativa se pedepseste”. Pentru aceste aspecte procurorii ar fi trebuit sa inceapa urmarirea penala impotriva lui Nicolae Popa. Abia dupa ce o pedeapsa cuprinsa intre 6 luni si 2 ani s-ar fi adaugat pedepsei de 15 ani de inchisoare la care acesta a fost condamnat in anul 2006 de Tribunalul Bucuresti, Nicolae Popa ar fi primit calitatea de infractor care sa poata fi favorizat de catre Sorin Ovidiu Vintu, Alexandru Stoian si Octavian Turcan.
Daca ar fi fost indeplinita aceasta procedura, procurorii aveau posibilitatea sa ii acuze pe cei trei nu doar de favorizarea infractorului, infractiune pedepsita cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani, ci de complicitate la evadare si de inlesnirea evadarii.  Potrivit Art. 26 Cod Penal, Complice este persoana care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Este de asemenea complice persoana care promite, inainte sau in timpul savarsirii faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita”.
La art. 270, Codul Penal incrimineaza si pedepseste infractiunea de “Inlesnirea Evadarii”, care arata ca: “(1) Inlesnirea prin orice mijloace a evadarii se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani, iar daca fapta s-a savarsit de catre o persoana care avea indatorirea de a pazi pe cel care a evadat, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani. (...)  (3)  Inlesnirea evadarii unei persoane retinute, arestate sau condamnate pentru o infractiune pentru care legea prevede o pedeapsa mai mare de 10 ani, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani, iar daca fapta este savarsita de o persoana care avea indatorirea de a pazi pe cel care a evadat, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 12 ani”.  

 Se va fasai, pentru noul Cod Penal va pedepsi favorizarea infractorului cu amenda penala
Cu alte cuvinte, procurorul Marius Iacob, seful Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a inceput urmarirea penala impotriva lui Sorin Ovidiu Vintu, Octavian Turcan si Alexandru Stoian, pentru favorizarea infractorului, care a emis pe numele lor ordonante de retinere pentru 24 de ore si care i-a prezentat instantei de judecata in vederea emiterii mandatelor de arestare preventiva, putea, daca vroia, sa le intocmeasca un dosar penal in care sa fie pedepsiti cu pana la 10 ani de inchisoare.
Ceea ce demonstreaza ca afacerea arestarii lui Vintu nu reprezinta altceva decat un joc mediatic fara finalitate juridica. Este doar un circ, asta pentru ca, daca astazi, Codul penal aflat in vigoare incrimineaza si pedepseste infractiunea de favorizarea infractorului cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani, legea valabina la anul va fi mai putin drastica. Ei bine, noul Cod penal, care se va afla in vigoare la momentul in care Sorin Ovidiu Vintu va fi trimis in judecata pe fond, pedepseste favorizarea infractorului cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau cu amenda. Si infractiunea nu se mai numeste „favorizarea infractorului”, ci „favorizarea faptuitorului”.
“Favorizarea făptuitorului Art. 269. – (1) Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. (2) Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârşită de autor. (3) Favorizarea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte”.

“Puterea” a dezvăluit, în ediţia de ieri, faptul că Poliţia Comunitară a Municipiului Bucureşti, instituţie care îşi concediază aproape jumătate dintre angajaţi ca urmare a aplicării prevederilor OUG 63/2010, a achiziţionat autoturisme Dacia Logan şi Duster în valoare de 3,7 milioane de lei, cu TVA inclus. Societatea care a furnizat, deja, cele 40 de autoturisme contractate, SC Romturingia SRL, cu sediul în Câmpulung Muscel, judeţul Argeş, are sediul în localitatea în care actualul şef al Poliţiei Comunitare Bucureşti, Ion Tincu, a absolvit studiile liceale şi unde a lucrat, în urmă cu 13 ani, ca jurist în cadrul Biroului de Asistenţă Socială al Primăriei Municipiului Câmpulung Muscel.

Societatea care a câştigat, la data de 19 august 2010, licitaţia deschisă organizată de către Poliţia Comunitară a Municipiului Bucureşti pentru achiziţia de vehicule cu destinaţie specială este Romturingia SRL, cu sediul în municipiul Câmpulung Muscel. Firma a luat fiinţă la data de 5 octombrie 1994, având un capital social subscris şi vărsat în valoare de 270.200 de lei şi un aport în natură la capitalul social în valoare de 2.699,96 lei. Potrivit datelor furnizate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, societatea are ca principal obiect de activitate producţia de caroserii pentru autovehicule, fabricarea de remorci şi semiremorci.
Conform aceloraşi date ale Registrului Comerţului, firma are doi asociaţi şi administratori, respectiv Stelian Ion, născut la data de 5 iunie 1957 în localitatea Negreşti, judeţul Argeş, cu o cotă a beneficiilor şi pierderilor de 70%, respectiv Vasilica Ion, născută la data de 16 august 1957, în localitatea Corbeni, judeţul Argeş, cu 30 % cotă din beneficii şi pierderi.
Coincidenţa face ca actualul director general al Poliţiei Comunitare a Municipiului Bucureşti, Ion Tincu, născut la data de 9 august 1972, să fi absolvit, în anul 1990, cursurile Liceului “Negru Vodă” din Câmpulung Muscel, profilul electrotehnică. Mai mult, pe vremea când societatea Romturingia se afla încă la începuturile sale, respectiv în perioada 1995-1997, Ion Tincu a lucrat ca jurist în cadrul Biroului de Asistenţă Socială din subordinea Primăriei Municipiului Câmpulung Muscel, unde se ocupa de efectuarea anchetelor sociale pentru instituirea tutelei, a curatelei, divorţului sau privind ajutorul social, precum şi de analizarea documentelor pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului.

Cât de umflate sunt costurile


Revenind la contractul privind maşinile cu care a fost dotată Poliţia Comunitară din Bucureşti, potrivit informaţiilor oficiale furnizate, luni, de către purtătorul de cuvânt al instituţiei, Răzvan Popa, firma Romturingia a livrat Poliţiei Comunitare a Municipiului Bucureşti 40 de autoturisme, dintre care 20 Dacia Duster şi 20 Dacia Logan MCV. Preţul final al contractului este de 2.998.625 de lei, la care se adaugă TVA, în valoare de 719.670 de lei, rezultând un cost total de 3.718.295 de lei.
Potrivit site-ului oficial al companiei Dacia din Piteşti, un autoturism Logan MCV poate fi achiziţionat cu preţul minim de 37.572 de lei cu TVA inclusă, iar un autoturism Duster poate fi achiziţionat cu preţul minim de 46.489 de lei cu TVA inclusă. Ceea ce înseamnă că, dacă autoritatea contractantă ar fi achiziţionat autoturismele direct de la producător, contractul ar fi valorat minimum 929.780 de lei cu TVA inclusă, adică de patru ori mai puţin decât preţul plătit de Poliţia Comunitară Bucureşti.
Să presupunem însă că autoritatea contractantă ar fi vrut să achiziţioneze cele mai bune modele Logan MCV şi Duster direct de la producător. Potrivit aceluiaşi site oficial al Dacia, preţul cel mai ridicat al unui autoturism Logan MCV este de 56.465 de lei cu TVA inclusă, iar preţul cel mai ridicat al unui autoturism Duster este de 70.050 de lei cu TVA inclusă. În total, cele 20 de Loganuri şi 20 de Duster ar fi costat maximum 2.530.300 de lei cu TVA inclusă, în loc de 3.718.295 de lei.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Comunitare Bucureşti, Răzvan Popa, autoturismele achiziţionate luna trecută sunt dotate cu echipamente speciale, constând în grilaje despărţitoare pentru transportul deţinuţilor, locaşuri speciale pentru cătuşe, staţii de emisie-recepţie, precum şi cu instalaţii luminoase şi acustice de semnalizare. Nici o maşină nu este dotată cu aparat tip radar. Ceea ce înseamnă că numai preţul acestor dotări ar fi costat bugetul Poliţiei Comunitare a Municipiului Bucureşti între 1.187.995 şi 2.784.515 lei. Cu alte cuvinte, fiecare dintre cele 40 de maşini intrate în parcul auto al instituţiei are dotări ce costă între 30.000 şi 70.000 de lei, adică mai mult decât maşina în sine.  

Instituţia a mai cumpărat maşini în 2007

Tot Răzvan Popa ne-a declarat, legat de oportunitatea acestei achiziţii, că, înaintea perfectării acestui contract cu societatea Romturingia SRL din Câmpulung Muscel, parcul auto al Poliţiei Comunitare a Municipiului Bucureşti deţinea 17 autoturisme, din care funcţionale mai sunt doat 9 maşini. Asta, în condiţiile în care Poliţia Comunitară a Municipiului Bucureşti a achiziţionat autoturisme abia acum 3 ani, potrivit site-ului SEAP, prin licitaţie publică. O fi vorbe de cele despre care vorbeşte Răzvan Popa?
Astfel, la data de 15 octombrie 2007, Poliţia Comunitară a Municipiului Bucureşti a încheiat trei contracte pentru achiziţionarea de autoturisme. Un prim lot a fost atribuit societăţii SC Eurocar Service SRL, cu sediul în Bucureşti, care a primit un contract în valoare de 88.821 de lei fără TVA. Un al doilea lor a fost atribuit firmei SC Hyundai Motor SRL, cu sediul în Bucureşti, care a primit un contract în valoare de 59.993 de lei fără TVA, în timp ce societatea SC Porsche Inter Auto România SRL, cu sediul în Voluntari, judeţul Ilfov, a primit din partea Poliţiei Comunitare a Municipiului Bucureşti un contract în valoare de 78.040 de lei fără TVA. Per total, numai în anul 2007, instituţia aflată în subordinea Primăriei Capitalei a cheltuit pentru dotarea propriului parcu auto suma de 269.856,26 lei cu TVA inclusă, la nivelul preţurilor de piaţă de atunci. Potrivit uzanţelor, contractul încheiat cu firmele în cauză ar trebui să conţină şi garanţia autoturismelor furnizate care, fiind vorba de vehicule cu destinaţie specială, în mod normal, ar trebui să aibă o perioadă de valabilitate mai mare de trei ani.

Poliţia Comunitară rămâne fără jumătate dintre angajaţi
 
Reamintim că achiziţia celor 40 de vehicule cu destinaţie specială făcută a fost făcută de Poliţia Comunitară a Municipiului Bucureşti la data de 19 august 2010. Asta, în condiţiile în care, în cadrul şedinţei din data de 6 august 2010, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a adoptat Hotărârea cu numărul 176 prin care au fost aprobate structura organizatorică, numărul total de posturi, statul de funcţii şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Poliţiei Comunitare a Municipiului Bucureşti, potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006, privind finanţele publice locale.  Prin acesastă hotărâre, consilierii generali au decis ca din cele 1.087 de posturi existente la nivelul Poliţiei Comunitare a Municipiului Bucureşti (din care erau ocupate efectiv 708 posturi), să mai rămână doar 398 de posturi. Din acestea, 90 de posturi vor fi ocupate de personal TESA, doar 300 de angajaţi urmând să lucreze în operativ.